PESTE JUMĂTATE DINTRE ROMÂNI SIMT NESIGURANȚĂ ÎN TRAFICUL RUTIER

Distribuie pe:

Poliția Română a dat publicității, în 30 octombrie 2018, rezultatele studiului “Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018” și analiza comparativă a datelor colectate și prelucrate în cele patru sondaje, realizate în perioada 2008 - 2018.

Una dintre concluzii a fost că utilizarea tehnologiei (vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timpul șofatului la volan) reprezintă un comportament riscant, adoptat de aproape jumătate dintre șoferii români.

Sentimentul siguranței în trafic, principalul reper

Din studiu, reiese că 52% dintre persoanele chestionate afirmă că au o stare de nesiguranță în trafic, iar 48% au declarat că se simt în siguranță.

Cei care se simt în nesiguranță și-au motivat opinia prin nerespectarea de către conducătorii auto a regulilor de circulație (61%), starea precară a drumurilor (47%) și faptul că mulți șoferi fac manevre riscante sau conduc imprudent (43%).

Nivelul cel mai ridicat de amenințare la adresa siguranței generale este dat de comportamentul în trafic al șoferilor, de relațiile în trafic dintre șoferi, respectiv, dintre șofer și regula rutieră.

Viteza în trafic

Aproape 70% dintre participanții la studiu au declarat că respectă limita legală de viteză, indiferent de viteza de deplasare a celorlalte mașini. La acest capitol, cu cât puterea motorului autovehiculului este mai mare, cu atât frecvența comportamentelor riscante de depășire a limitei de viteză în trafic crește.

Șoferii chestionați tind să depășească viteza legală în special în afara localității și pe autostrăzi. Cea mai întâlnită justificare pentru depășirea vitezei de către șoferi o reprezintă executarea depășirilor în trafic. De asemenea, depășirea limitei de viteză pare să își găsească justificarea ziua, când drumul este liber sau când limita de viteză este evaluată ca fiind prea mică pentru categoria de drum pe care șoferul se deplasează.

Pe ultimii 10 ani, se constată o scădere procentuală a șoferilor care adaptează viteza mașinii proprii la cea a altor parteneri de trafic, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010, respectiv 30% în anul 2014.

Centura de siguranță

Peste 80% dintre șoferii chestionați au declarat că, indiferent de categoria de drum, poartă centura de siguranță în cea mai mare parte a timpului. Totuși, o parte a șoferilor (13%) utilizează centura de siguranță doar uneori, foarte rar sau niciodată atunci când conduc în localitate, în timp ce 5% când conduc în afara localității sau pe autostradă.

Cei care tind să evite purtatul centurii de siguranță sunt bărbații, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cei care dețin atestat de șofer profesionist și șoferii care conduc un autoturism cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare.

În ultimii 10 ani, proporția șoferilor care nu poartă centura de siguranță a scăzut, inclusiv în ceea ce privește condusul în localități, unde procentul de 34% de șoferi care o purtau foarte rar, niciodată sau doar uneori în 2008 a scăzut la 13% în 2018.

În același timp, atitudinile cu privire la purtarea centurii de siguranță s-au îmbunătățit, din ce în ce mai puțini șoferi considerând că centura de siguranță nu este necesară în localitate, că incomodează sau că ar trebui să fie purtată în mod obligatoriu doar de către pasagerul din față.

Consumul de alcool

Proporția șoferilor care declară că li s-a întâmplat să conducă după ce au consumat băuturi alcoolice este de aproximativ 9% din totalul șoferilor chestionați. Comparativ cu anii anteriori, se înregistrează o scădere semnificativă a incidenței celor care afirmă că au condus sub influența alcoolului, de la 29% în 2008 la 9% în 2018.

Cel mai frecvent motiv invocat pentru consumul de alcool la volan a fost reprezentat de distanța mică pe care o aveau de parcurs (58%), în timp ce pentru 28% motivul a constat în convingerea că nu le este afectată capacitatea de conducere.

Agresivitatea în trafic

Una dintre principalele observații privind agresiunile în trafic este aceea că șoferii români declară că, în ultimele 6 luni, s-au regăsit mai degrabă în ipostaza victimei decât a agresorului. Astfel, aproximativ trei sferturi dintre șoferii chestionați (71%) au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor sau claxoanelor. Acesta reprezintă, totodată, și comportamentul agresiv recunoscut cel mai des de către șoferi, urmat de gesturi amenințătoare sau obscene - 47% și de agresiuni verbale - 40%.

Bărbații, tinerii cu vârste până în 25 de ani și conducătorii unui autoturism cu o capacitate cilindrică de peste 2.000 cmc sunt cei care declară că adoptă, în cea mai mare măsură, comportamente agresive îndreptate împotriva celorlalți participanți la trafic.

Analiza comparativă pe ultimii 10 ani demonstrează, totuși, o scădere ușoară a comportamentelor agresive în trafic, atât din perspectiva victimelor, cât și a agresorilor.

Atitudini și comportamente de risc

Majoritatea șoferilor chestionați (72%) consideră că prioritatea Poliției Rutiere ar trebui să fie sancționarea conducătorilor auto ce au consumat băuturi alcoolice, urmată de sancționarea conducătorilor auto care sunt agresivi în trafic.

În ceea ce privește propriile comportamente care sunt în măsură să deranjeze traficul și pe ceilalți șoferi, aproximativ jumătate dintre persoanele chestionate admit că opresc sau staționează într-un loc nepermis, ca urmare a subestimării potențialului de risc generat de o asemenea oprire și a prioritizării propriului interes.

Următorul comportament de risc, cu cea mai crescută frecvență, este acela de a conduce cât timp șoferul era obosit, adoptat de către 42% dintre șoferi.

Folosirea tehnologiei - risc adoptat

Chiar dacă se admite faptul că utilizarea tehnologiei în timpul condusului are un impact foarte mare asupra capacității de concentrare a șoferilor la volan, aceasta tinde să devină un comportament de risc adoptat și de șoferii români.

Concludent este faptul că 42% dintre șoferii intervievați afirmă că au adoptat cel puțin unul dintre comportamentele de risc tehnologic: vorbitul la telefon fără a folosi hands-free, trimiterea de SMS-uri, verificarea rețelelor sociale, utilizarea aplicațiilor, a GPS-ului sau filmarea în timp ce conduceau.

Astfel, peste un sfert dintre șoferi (29%) au declarat că în ultimele 6 luni, în timp ce conduceau, au vorbit la telefon fără a folosi hands-free, 5% și-au verificat contul de Facebook, Instagram etc., 4% au purtat o conversație pe Facebook, Instagram, What's App și 1% s-au filmat în timp ce conduceau.

Alte comportamente au rămas constante în ultimii 10 ani, cu mici variații: condusul în condiții de oboseală pentru șoferi, mâncatul la volan, efectuarea depășirilor la limită.

***

Studiul a fost realizat de compania Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, cu sprijinul Ursus Breweries, în luna august 2018, pe un eșantion de 1.259 de conducători auto activi.

 

Lasă un comentariu