Jurnal de bord, sau nevoia de poveste ca leagăn al sufletului...

Azi, 13 noiembrie, ora 19, la Galeria Art Nouveau de la Palatul Culturii Târgu-Mureș are loc vernisajul expoziției Jurnal de bord, a artistului Csatlos Levente. Prezintă criticii de artă Alina Csatlos și Nagy Miklos Kund.

“Jurnalul de Bord este călătoria celui care nu vrea să piardă visul. Nu vrea să și-l piardă și nu vrea să vi-l pierdeți nici dumneavoastră. E un soi de ancoră celestă din brațele căreia răzbate arborele navei îmbrăcat în cele mai darnice întinderi de vele albe, scrobite pe rând de sare, albastru, verde, delfini, pescăruși și stuf, impregnate reverențios în amestecuri de mirodenii dulci acrișoare de tamarin și nucșoară, iuți în simțiri de muștar și chimen, și mângâiate pe rând de mâinile acelora pe care îi veți cunoaște mai târziu în chipul matelotului, a docherului capabil de admirație, a navigatorului cu sens, a magului mării și a familiei lui, a barcagiului smerit în tunică albastră, a mărețului Poseidon, a pisicii pe punte, a știucii hrăpărețe, și ale artistului.

Pentru că ceea ce ne propune și reușește Levente Csatlos este un dialog plastic bine chibzuit în toată jucăușenia lui dintre Mitul eternei reîntoarceri a lui Eliade și Rădăcinile cerului a lui Romain Gary. În felul acesta, penelul se transformă într-un Axis Mundi care ne reamintește perpetuu de importanța visului și a nașterii miturilor ca trăire internă și legătură cu spațiul și timpul sacru și nu ca explicație profană. A poveștii. A nevoii de poveste ca leagăn al sufletului. A simțirii, a bucuriei, a sensului fără căutarea unui scop anume, ci a unui drum străbătut cu vitalitatea celui care nu a uitat să-și acorde privilegiul uimirii și zâmbetul cald al descoperirii, a speranței, a jocului fără de care, oricare ar fi descoperirile noastre, ar rămâne mute, oarbe și surde în fața propriilor ochi, incapabile de dăruire și veșnic condamnate la non-visare (...)”.

Lasă un comentariu