După Primul Război Mondial își continuă apariția, cu unele întreruperi, săptămânulul german “Saechsisch-Regener Wochenblatt” (Foaie săptămânală a Reghinului săsesc) organ pentru interesele meșteșugărești agricole și literare, care salută, la începutul anului 1919, efortul popoarelor pentru realizarea păcii și construirea unei lumi noi, exprimând dreptul popoarelor la autonomie, la dezvoltarea economică și politică independentă, chemând populația la vindecarea rănilor rămase după război, la refacerea orașului, a societății, în spiritul vremurilor noi.
În aprilie 1921, locul acestui săptămânal îl va lua ziarul “Sachsisch-Regener Nachrichten” (Informația Reghinului săsesc) ediție comună cu ziarul german din Bistrița. Ziarul apare bisăptămânal, cu unele întreruperi mici, până în 1938. Aduce știri din viața politică internă și internațională, dar ponderea o vor avea cele referitoare la viața economico-socială și culturală a orașului, promovând conlucrarea cu toate naționalitățile din oraș.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în viața spirituală a orașului, un rol însemnat va juca presa românească locală care va avea o permanență neîntreruptă până în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial.
În 1921, se deschide “Librăria și tipografia poporală”, prima librărie românească din oraș, unde se instalează și o tipografie. Proprietarul, ing. Florea Bogdan va scoate aici, în 1923, prima gazetă românească în Reghin “Glasul poporului”, care va apărea până în 1931. Pe lângă articolele de polemică cu diferite organizații și partide politice, gazeta publică și literatură, folclor, susținute de unii intelectuali locali.
Meritul gazetei a fost acela că a reprodus în paginile sale poezii, schițe, nuvele și fragmente din romanele marilor scriitori. Un rol mai însemnat în promovarea vieții spirituale l-a avut săptămânalul “Sămănătorul”, foaie culturală și politică apărută sub conducerea unui comitet, redactor responsabil fiind Enea Popa, apoi Simion Rusu și Alexandru Ceușeanu. Săptămânalul va apărea cu mici întreruperi până în 1938. Pe lângă faptul că avea o orientare naționalistă, săptămânalul se ocupa și de viața economică și social-culturală a orașului.
Gazeta publica știri cu privire la activitatea întreprinderilor, a băncilor și instituțiilor de credit, a asociațiilor meșteșugărești, a expozițiilor industriale și agricole, precum și știri cu privire la gospodărirea orașului. Valoroase erau paginile culturale în care cititorii au găsit de multe ori hrană sufletească, articole de istorie locală, privind dezvoltarea școlii și culturii românești de pe aceste meleaguri ale țării.
În anul 1933, timp de câteva luni, apare în oraș ziarul “Credința”, foaie națională-culturală, economică și socială în care au publicat Nicolae Albu, Vasile Netea și alți tineri consacrați.
Din anul 1936, până în 1938, apare gazeta “Astra”, contribuind substanțial la organizarea și desfășurarea programului cultural al asociațiunii. La această gazetă au colaborat I. Agârbiceanu, Alexandru Ceușeanu, Iuliu Hațieganu și alte personalități.
În aceasta epocă, în limba maghiară se publică “Heti Hirek” (Știri săptămânale), foaie săptămânală de reportaje sociale. Gazeta va apărea cu unele întreruperi între anii 1928-1941.
Marea luptă dusă de masele populare împotriva exploatării sociale din anii crizei economice 1929-1933 a născut în Reghin, în ianuarie 1933, un organ de presă muncitorească “Glasul șomerilor”, revistă social lunară pentru combaterea lipsei de lucru, redactată de avocatul Ioan Șularu, fruntaș al mișcării sociale de pe aceste meleaguri. Revista, așa cum a conceput-o redactorul ei, a strigat în auzul și văzul tuturor “dreptul la viață și existență pentru toți”. Tot Ioan Șularu scoate, în 1930, revista bilunară “Toate legile” tipărită în tipografia “Librăria Nouă”. În anii 1938-1940 se redacta în oraș, periodic de către Alexandru Neuman, ziarul “Glasul muncitorilor forestieri”, care, neputând fi tipărit, a fost dactilografiat și difuzat celor interesați.
