Cel mai recent raport făcut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind consumul de antibiotice, din 65 de țări, evidențiază discrepanțele majore între state. De exemplu, olandezii folosesc foarte rar antibiotice, în timp ce britanicii sau turcii sunt printre campionii europeni la consumul de antibiotice.
Specialiștii români susțin că, în țara noastră, rezistența la antibiotice a crescut foarte mult în ultimii ani, în ciuda reglementărilor la nivel de farmacii, care nu au voie să vândă medicamente de acest tip, fără rețetă, din cauza administrării de antibiotice la animale.
“Sunt mai multe motive pentru care ne menținem pe primele locuri în consumul de antibiotice. De foarte multe ori, pacientul român tratează orice răceală sau orice afecțiune cu antibiotic, deși în 80% din cazuri acestea nu au niciun fel de efect, infecția fiind virală și nu bacteriană.
Numai medicul poate stabili când este necesar tratamentul cu antibiotice. În cazul consumului necontrolat, problema este dezvoltarea rezistenței microbiene, ceea ce înseamnă că atunci când vom avea nevoie de un antibiotic, acesta nu va avea efecte benefice, pentru că mutațiile bacteriene îl fac să devină rezistent.
O altă mare problemă o reprezintă administrarea de antibiotice animalelor, efectele asupra sănătății umane putând fi dezastruoase. În special, copiii sunt foarte afectați, ajungând la pubertate precoce din cauza excesului de estrogen din carnea din comerț.
Se administrează incorect antibiotice animalelor, în special, păsărilor, puiul fiind pe primul loc. Important ar fi să putem refuza o astfel de carne, pentru că efectele se văd în timp.
Antibioticele se folosesc la animale în trei scopuri: pentru stimularea creșterii cu 10 - 15%; în scop profilactic, pentru a preveni anumite boli, și terapeutic, atunci când animalele trebuie tratate de anumite afecțiuni. Utilizarea în exces duce la remanența antibioticelor în carne și, bineînțeles, cu influență foarte importantă asupra antibiorezistenței la om.
Antibioticele sunt utilizate în exces în mediul rural. După administrarea unui tratament cu antibiotice la păsări, se recomandă ca acestea să nu fie sacrificate cel puțin două săptămâni, tocmai pentru ca reziduurile de antibiotice să fie eliminate. Din păcate, în România, antibioticele în mediul rural sunt folosite în mod excesiv. Din dorința de a-și crește puii cât mai repede sau de a avea porci cât mai sănătoși și vaci fără afecțiuni mamare, oamenii de la țară utilizează aceste antibiotice fără să apeleze la medicul veterinar și fără să aștepte perioada în care antibioticul este eliminat din organism.
Nu este recomandat să se folosească antibioticul ca și precursor de creștere, tocmai pentru că acesta poate fi folosit în mod excesiv și într-un dozaj necorespunzător. Antibioticul este folosit și în tratamentul afecțiunilor mamare la vaci, astfel ajungând în lapte, însă putem vorbi de un consum de lapte cu reziduuri de antibiotice doar atunci când folosim laptele direct de la vacă, fără să-l fierbem.
O soluție ar fi achiziționarea de produse alimentare și cărnuri sau lapte doar din spații autorizate, dar și moderația în consumul acestora este importantă pentru sănătate.
Este foarte greu să ne dăm seama dacă produsele de tip carne din magazine au reziduuri de antibiotice, deoarece acest lucru se poate verifica doar prin analize de laborator, iar responsabilitatea îi revine crescătorului de animale”, a declarat, pentru adevarul.ro, dr. Rodica Tănăsescu, vicepreșe-dinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.
