Aici s-a “pritocit” Marea Unire! Dacă o să ajungeți în “Dealul Blajului”...

Distribuie pe:

Lesnicios veți putea vedea (de veți vrea să vedeți) că această principală poartă de intrare în “Mica Romă” este înnobilată și înfrumusețată cu o majestoasă Cruce, purtătoare a însemnelor distinctive ale credinței românești străbune. Cruce menită să împiedece păguboasa uitare a faptelor eroice ale tribunului Avram Iancu. Apoi, ceva mai la vale, de acel simbol creștinesc și istoric, veți admira un frumos Obelisc, peste care “Bătrânul Tei al lui Eminescu” a presărat, cu dărnicie, un foșnitor covor tomnatic de frunze ruginii. Așadar, cele două legendare însemne amintesc trecătorului negrăbit și avizat, episoade din zbuciumata răzvrătire a românilor ardeleni revoluționari de la 1848, precum și temerara călătorie transilvană a poetului-adolescentin, din vara spre toamna anului 1866.

Iar după ce ați admirat multicolorul pastel intitulat “Dealul Blajului, Noiembrie 2018” (tablou-pictural întregit de cele două simbolice mărturii ale istorie și credinței străbune a românilor ardeleni), vă propun să vă rotiți privirea în cele patru zări, aținând cale căruțelor, cailor trăpași pe drumurile prăfuite ale pășunilor turmelor de oi și cirezilor de vite, ca și pe cele terasate în trepte ale viilor și livezilor desfrunzite, plantate în vecinătatea vetrelor de locuit ale unor mândre sate și cătune. Mănunchi de așezări anunțate de departe, în zare, atât de scânteietoarele turle și clopotnițe ale bătrânelor biserici, cât și de roșeața cărămizilor și țiglelor castelelor și cetăților medievale fortificate. Și tot de acolo, de sus de tot, veți putea privi migăloasa rânduire a caselor și gospodăriilor țăranilor satului Pănade, așezarea natală a cărturarului-pașoptist Timotei Cipariu (1805-1910), corifeu al “Școlii Ardelene”, precum și leagănul copilăriei și fecioriei poetului Ion Brad, cu numai zece ani mai tânăr decât Unirea cea Mare, de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Câteva dintre recentele sale stihuri: “De-ar învia toți morții noștri, n-ar încăpea în tot Ardealul”; “În patul în care m-am născut, prea tânără, se stinsese Mama”; “Cipariu, printre cărți, era ca un Voievod într-o Cetate”.

Înspre Mănărade, Veseuș, Lupu și Cergău veți vedea șesul brumăriu al “Câmpiei Libertății de la 1848”, iar ceva mai la șesuri, în apropierea satelor Crăciunelul de Jos și Bucerdea-Grânoasa, locul în care cele două Târnave și-au croit vad statornic de întâlnire și limpezire a apelor. După care, împreu-nându-se, prind a se deșerta într-o singură și încăpătoare albie, pentru ca la doar o palmă de loc să le ofere în dar râului Mureș.

Și tot aținând același drum, când șerpuitor, când abrupt, curând vei ajunge în Blaj, orășelul dintotdeauna al școlilor, liceelor, universităților, bisericilor, bibliotecilor și cramelor vinurilor parfumate ale podgoriilor Târnavelor. Este așezarea în care, din mult prea multa temută teamă a răzvrătirilor, stăpânirea străină (austriacă, ungurească, secuiască și săsească) cu greu consimțise să-I tolereze la învățătură, în grai matern, pe copiii inteligenți ai românilor băștinași ai locurilor. Și tot din aceeași pricină apare și “Academica Școală Ardeleană”. Ca urmare, aici, la Blaj, precum și în alte cinci orașe transilvane: Abrud, Brad, Deva, Alba Iulia și Deva, precum și într-o întreagă puzderie de sate, se ivise făcliile puternic arzătoare ale conștiinței de unitate națională a românilor. Nu în Cluj și nici în Târgu-Mureș, așezări intens maghiarizate cu forța. Și nici în Bistrița, Sibiu, Brașov, Sebeș, Cisnădie, Avrig, Agnita, Sighișoara și Mediaș, dominate numeric, economic și politic de vorbitorii limbii germane și a celei săsești!

Așa a fost, și sper că tot așa o să rămână, în vecii-vecilor, blândul, melancolicul și poeticul Blaj. La fel și frumoasele lui sate, apropiate sau ceva mai îndepărtate. Cu ale lor fete și neveste neînchipuit de frumoase, atunci când se îmbrăcă oricum, dar mai ales în ia și catrința de pe Târnave; iar vlăjganii de bărbați ca și chipeșii feciori în cioareci albi precum spuma laptelui și în cămeșe din bumbac brodat, mărunt plisate și strânse la brâu sub șerpare înflorate în Roșu, Galben și Albastru.

Foto: Aici s-a “pritocit” Marea Unire

Lasă un comentariu