POSTUL CEL ADEVĂRAT, RECOMANDAT CHIAR ȘI POLITICIENILOR

Distribuie pe:

Timp de 40 de zile, din 15 noiembrie, până în 25 decembrie, creștinii ortodocși și greco-catolici sunt în Postul Crăciunului, o perioadă în care ne așteptăm să fie pace și liniște în țară, o vreme în care politicienii să lase gâlceava și circul, să caute înțelegerea și buna-nvoire. Dacă, în 1989, Crăciunul românilor a fost unul însângerat, astăzi a sosit momentul să se risipească ura dintre români, mai ales că s-a adus jertfă pentru cinstirea Sfintei Treimi, a Maicii Domnului și a sfinților ocrotitori ai neamului românesc, o catedrală ortodoxă, lăcaș de închinăciune, “Catedrala Neamului”, ce va fi sfințită în 25 noiembrie 2018, la 100 de ani de la făurirea României Mari. Iată un motiv în plus, ca politicienii români să se smerească, să ajungă la un consens pentru viitorul țării.

“Postul este înfrânare de la toate mâncărurile sau, în caz de boală, numai de la unele, de asemenea, și de la băuturi și de la toate cele lumești și de la toate poftele cele rele, pentru ca să poată creștinul să își facă rugăciunea lui mai cu înlesnire și să-i fie milostiv Dumnezeu. Încă pentru a ucide poftele trupului și a primi harul lui Dumnezeu” (Mărturisirea de credință …, partea III, Răspuns la întrebarea VII).

Potrivit învățăturii creștine, postul este o faptă de virtute, un exercițiu de înfrânare, mijloc de mântuire.

Postul sufletesc este un mijloc de desăvârșire, de omorâre a patimilor, în primul rând a mândriei, cauza principalelor rele din viața politică de la noi și din lume. Această înfrânare folosește sufletului și trupului. De aceea, Legea Veche îl recomandă și impune de atâtea ori “Pentru nesațiu, mulți au pierit; iar cel înfrânat își va înmulți viața”, zice Înțeleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32 -34). Mântuitorul Însuși a postit patruzeci de zile și de nopți în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. El ne învață cum să postim și ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât prin post și rugăciune.

Postul, după asprimea lui, poate fi de mai multe feluri: ajunare desăvârșită, atunci când nu mâncăm și nu bem nimic cel puțin o zi întreagă; postul aspru sau uscat, atunci când mâncăm numai spre seară, mâncăruri uscate, pâine și apă, fructe uscate, semințe; postul obișnuit sau comun, când mâncăm la orele obișnuite, numai mâncăruri de post, ne înfrânăm de la carne, pește, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime; postul ușor (dezlegare) când se dezleagă la vin, pește, icre și untdelemn. După lungimea lui, postul este de o zi: miercurea și vinerea din fiecare săptămână, miercurea au făcut sfat cărturarii și arhiereii iudeilor să-L prindă pe Iisus, iar vinerea L-au răstignit pe cruce (După tradiție, tot vinerea a mâncat Adam din pomul cunoașterii binelui și răului, lucru pentru care a fost izgonit din Rai). Tot de o zi este și postul la: Înălțarea Sfintei Cruci -14 septembrie; Ziua tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul - 29 august; ajunul Bobotezei - 5 ianuarie. Nu se postește miercurea și vinerea în: Săptămâna luminată (săptămâna Paștelui); De la Nașterea Domnului până în ajunul Bobotezei; În săptămâna de după Rusalii; În săptămâna întâi a Triodului, între Duminica Vameșului și a Fariseului și Duminica Fiului Risipitor; În săptămâna brânzei, înaintea lăsatului de sec pentru postul Paștelui; În ziua Nașterii Domnului și cea a Bobotezei, când aceste sărbători cad miercuri sau vineri.

Posturile de mai multe zile, din cursul anului, sunt: Postul Paștelui, Postul Crăciunului; Postul Sfintei Marii și Postul Sfinților Apostoli.

Postul Crăciunului este rânduit pentru a ne pregăti pentru întâmpinarea Nașterii Domnului și închipui noaptea în care trăia omenirea dinaintea Mântuitorului, când Patriarhii și Drepții așteptau venirea Lui prin post și rugăciune. Ne aduce aminte de postul de 40 de zile al lui Moise în pustie, înainte de primirea Legii (Ieș. 34, 28). În 21 noiembrie, la praznicul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, se dezleagă la pește. În ajunul Crăciunului nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară, care închipuie steaua Magilor. Trebuie să postim nu numai cu trupul, ci și cu sufletul, prin fapte bune și purtări frumoase, “Să postim, post primit, bineplăcut Domnului; postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăți, înfrânarea limbii, lepădarea mâniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevărat și bine primit.”

Lasă un comentariu