Conducerea și membri ai Academiei Române au fost prezenți ieri, 16 noiembrie 2018, la Muzeul Bucovinei din Suceava, pentru a celebra împreună 100 de ani de la unirea Bucovinei cu România, informează surse din cadrul Academiei Române. Evenimentul a fost onorat la cel mai înalt nivel de către membrii Biroului Prezidiului Academiei, acad. Ioan-Aurel Pop, președinte, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Victor Voicu și acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinți.
Lucrările sesiunii omagiale au fost deschise de președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, iar Bucovina de Nord a fost reprezentată la eveniment de o delegație românească alcătuită din 12 membri de la Cernăuți.
În cadrul reuniunii, au fost evocate principalele momente ce au avut drept corolar unirea Bucovinei cu Țara.
Pe data de 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, organ format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Ducatul Bucovinei, imediat după înfrângerea și destrămarea Austro-Ungariei, la sfârșitul Primului Război Mondial, vota în unanimitate unirea cu Regatul României.
În Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, sub președinția lui Iancu Flondor, decreta: “Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a Țării și fiind învestit singur cu puterea legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm: unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României.”
Congresul a trimis o telegramă omagială regelui Ferdinand I, numit “Rege și Domn Liberator și Purtător de grijă al Bucovinei”, iar Iancu Flondor venea la Iași, în fruntea unei delegații de 15 bucovineni, pentru a prezenta autorităților române mesajul unirii Bucovinei.
Actul unirii va fi ratificat de către regele Ferdinand în 18/31 decembrie 1918, prin decretul nr. 3744, publicat în “Monitorul Oficial” o zi mai târziu. Iancu Flondor și Ion Nistor vor fi numiți miniștri secretari de stat fără portofoliu în guvernul central.
În anul 1919 începea procesul diplomatic de recunoaștere a făuririi României Mari pe baza tratatelor internaționale. Chestiunea Bucovinei va fi prezentată și susținută pe 1 februarie 1919 de către prim ministrul Ion I. C. Brătianu la Conferința de Pace de la Paris.
