POLITICILE CRIMINALE ALE MAGHIARIZĂRII FORȚATE (X)

* 21 decembrie 1910. Galați, lângă Făgăraș. Alegere de primar. Dreptul de a întocmi lista candidaților îl are preotul maghiar Bisztray, care vrea să-și impună protejatul și omul de afaceri. Țăranii îl vor pe Niculae Comșa. Preotul nu vrea să-l treacă pe listă. Țăranii îl propun pe Ilie Mărhău. Bisztray se opune. Țăranii îl ridică pe umeri pe Ilie Mărhău și vor să-l ducă în fața preotului care, scandalizat de curajul țăranilor, dă ordin jandarmilor să împrăștie mulțimea. Se trage foc. Se trece la atac cu baioneta. Cad 3 morți, 2 uciși de gloanțe. Unul străpuns pe la spate cu baioneta. Mai cad 7 răniți care sunt transportați peste munți și vindecați la Spitalul Brâncovenesc din București. Ancheta stabilește că jandarmii au fost în legitimă apărare.

* Anul 1911 înregistrează, la capitolul CONSECINȚE ale legilor electorale, procesul preotului Aurel Popovici din Ticvaniul Mic, Caraș-Severin, pedepsit cu o lună temniță și 200 coroane amendă, și pe al țăranului Gruia Buna, care este pedepsit cu 2 luni de pușcărie și 200 de coroane amendă pentru motivul că i-au dojenit pe cei care-l votaseră pe trădătorul Segeszku József.

Lista așa-ziselor delicte “electorale” este departe de a fi completă. În retragerea ei din Transilvania, armata ungurească a incendiat sau a transportat spre Ungaria arhivele compromițătoare. Din puținele documente rămase în paginile presei românești, hăituite de autoritățile hungariste, se desprinde concluzia bestialității criminale prin care statul maghiar a încercat să-și impună voința electoratului românesc, siluindu-i dreptul de opțiune liberă, încercând să-i maghiarizeze votul sau să-l îndepărteze de la urne prin crimă, silnicie și violență.

* În anul 1994, am primit de la băimăreanul Sabin Mureșan două caiete dictando conținând traducerea legilor statului maghiar de după 1867 până în 1919, traducere care, confruntată cu o sumă de documente de epocă, îi atestă caracterul științific, autorizându-mă să-l citez pe autor în bibliografia acestei cărți.

* Primul Război Mondial marchează agonia Imperiului Austro-Ungar. În timpul acestuia, politicienii unguri, în loc să caute căile de înțelegere cu popoarele subjugate, înăspresc măsurile de maghiarizare forțată și de excludere a acestora din viața politică. Pe această linie absurdă, anti-istorică, de miopie politică, se înscrie proiectul de reformă electorală prezentat la 21 decembrie 1917, de ministrul Vaszonyzi. Prin acest proiect, 61,7% din electoratul Ungariei erau maghiari și doar 9,8% erau români, deși populația românească însuma un procent de 61,7% față de 34,5% cât reprezintă populația ungurească.

* În 1918, contele Bethlen prezintă un alt proiect de reformă electorală care menține principiul supremației maghiare, drepturile electorale fiind condiționate de cunoașterea limbii ungurești - vorbit și scris -, restricția cuprinzându-i și pe militarii decorați pe front.

(Va urma)

 

Lasă un comentariu