MAGHIARIZAREA BISERICILOR. Legile școlare restrictive aduc o încălcare a autonomiei bisericii, biserica fiind principala forță economică și spirituală care a înființat, subvenționat și programat învățământul în limba română în școlile confesionale din întreaga Transilvanie, Banat, Crișana și Maramureșul istoric.
* Pentru a maghiariza preoțimea, una din categoriile sociale de rezistență națională eroică, rezistență împinsă până la martiriu, guvernul maghiar al anului 1900 încearcă să corupă clerul românesc prin introducerea unei indemnizații anuale numită congruă. Se votează legea congruei pe timp de 9 ani astfel: preoții cu 6 clase liceale primesc o indemnizație anuală de 800 de coroane, cei cu bacalaureatul o indemnizație de 1.200 de coroane. Rezultatul este invers decât cel scontat de autorități. Susținută acum și material, preoțimea are acces la tipăriturile românești și se întărește în credința patriotică. În 1909, guvernul revine asupra legii și condiționează acordarea congruei de atitudinea patriotică ungurească. Dacă preotul este reclamat ca antimaghiar i se retrage congrua. De aici, un șir întreg de șantaje, care prinde la destui preoți, proveniți din familii țărănești sărace, făcându-i să părăsească atitudinile patriotice declarate și să se rezume la oficierea slujbelor religioase.
* Lovitura de grație dată bisericilor românești a încercat să fie înființarea unor episcopii ungurești ortodoxe și unite, sub jurisdicția cărora să fie puse bisericile noastre. Se reia planul mai vechi de a se înființa o episcopie greco-catolică la Hajdu-Dorog. Insist asupra subiectului, fiind de mare actualitate și implicând atunci, ca și acum, Vaticanul în lupta împotriva ortodoxiei. Guvernele ungurești și-au început demersurile în acest sens, pe lângă Vatican, încă de pe la 1870. Papii Pius al IX-lea și Leo al XIII-lea, nu știu dacă erau sprijinitori ai românilor, dar onești în orice caz, au respins ideea. Habsburgii sprijină proiectul unguresc. Ungurii organizează pelerinaje la Roma. Sfănțuie slujbașii. Câștigă de partea lor pe secretarul papal, cardinalul Mery del Val.
* Episcopii greco-catolici sunt invitați ceremonios la conferințele episcopilor romano-catolici, încercând să li se impună hotărârile acestor conferințe.
* Prin falsificarea recensământului populației din 1910, s-au scos la iveală 300.000 de unguri greco-catolici. De fapt, ruteni și români maghiarizați, care vorbesc și ungurește.
* Pe aceste date guvernul Tiszá înaintează Vaticanului un memoriu, în anul 1911, prin care cere înființarea unei episcopii de tip greco-catolică ungurească. Curtea imperială de la Viena sprijină demersul contelui Tiszá. Cardinalul Mery del Val supune memoriul conferinței cardinalilor catolici din Ungaria, la 9 noiembrie 1911. La conferință participă și 4 episcopi români care refuză să semneze. La 9 februarie 1912, se organizează o nouă conferință la care mitropolitul unit de la Baj, Victor Mihali, este somat de ministrul Cultelor să participe. De fapt, mitropolitul Mihali și conferința episcopilor înaintaseră la Roma un memoriu prin care se explica manevra guvernului care, în fapt, urmărea deznaționalizarea românilor, reproducând afirmațiile contelui Ziehyi, ministrul Cultelor. Citez: ...aceasta este o episcopie, înainte de toate, ungurească, că ungurii o socotesc ca o dioceză cu limbă bisericească maghiară.
* În tratatul strict secret semnat de Huszár Antal, despre care a mai fost vorba în această carte, se scrie că Biserica Ortodoxă este cel mai de seamă factor al năzuințelor românești. Că se impune desființarea autonomiei Bisericii Ortodoxe și abrogarea statutului ei organic, ca astfel să dispară această cangrenă politică care roade trupul națiunii și al țării. Biserica Greco-Catolică s-a integrat în curentul de politică ultraromânească.
* 29 mai 1912. Alba Iulia. Congres național. Participă peste 25.000 de români care protestează împotriva înființării episcopiei de la Hajdu-Dorog. Episcopul Demetriu Radu și părintele Vasile Lucaciu iau drumul Romei spre a protesta.
* 1 iulie 1912. Apare bula papală CHRISTIFIDELE GRAECI prin care se înființează episcopia unită de la Hajdu-Dorog, în care sunt arondate 100 de comune românești, urmând ca cea mai mare parte a serviciului divin, precum și administrația, să se facă în ungurește.
Episcopia este pusă temporar sub ascultarea episcopului rutean maghiarizat Antoniu Papp din Munhaci, vicar fiind Mihail Jaczkovics.
(Va urma)
