ROMÂNIA ȘI AMERICA ÎN CENTENAR - CUM ÎI VEDEM NOI PE EI, CUM NE VĂD EI PE NOI...

Distribuie pe:

La sediul Academiei Române au fost prezentate marți, 20 noiembrie, rezultatele studiului sociologic “Valori, percepții și reprezentări ale populației din România și Statele Unite”, în cadrul evenimentului “România și America în Centenar. Oglindiri reciproce”. Este primul sondaj de opinie realizat simultan în cele două țări, pe eșantioane de câte 1.050 de subiecți, bazat pe un chestionar amplu, cuprinzând teme similare, dar și chestiuni specifice fiecărei țări. Studiul evidențiază valorile, atitudinile și stările de spirit ale românilor și americanilor în anul 2018, datele fiind culese și analizate de The Polling Company (în SUA) și de INSCOP Research (în România).

În cadrul evenimentului de marți, rezultatele cercetării au fost prezentate și comentate de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei, Brett Loyd, președintele Polling Company, prof univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, conf. Darie Cristea, director executiv INSCOP.

Prezentăm, sintetic, câteva din concluziile cercetării: 67% dintre americani au auzit de România * 46% dintre americani cred că în SUA lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce, pentru România, doar 19% dintre cetățeni sunt de aceeași părere, în scădere dramatică față de anii trecuți * Românii sunt mult mai optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene decât americanii (40% față de 25%), lucru explicabil prin faptul că România are o privire din interior asupra Uniunii și este printre cele mai euro-optimiste popoare membre ale UE * În mod paradoxal, 61% din populația României și tot 61 % dintre americani apreciază situația financiară a propriei familii ca bună sau foarte bună * În ceea ce privește încrederea în instituții, se observă: lipsă de încredere comparabilă în partide, Guvern și Parlament/Congres și președinte, există, deci, o criză a modelului democrației reprezentative în ambele țări, ca de altfel în întreaga lume euroatlantică * Încrederea în Armată rămâne cea mai ridicată atât în România, cât și în SUA * Încrederea în Justiție și în presă este mai mare în România decât în SUA * Americanii sunt însă mult mai interesați de politică decât românii (50% la 21%), ceea ce explică diferența de implicare în alegeri și de absenteism dintre cele două modele, precum și complexitatea implicării politice și a civismului din SUA, acest indicator subliniind și diferența majoră de cultură politică, dincolo de cele derivate din diferențele de sistem politic și electoral * Americanii par ceva mai atașați decât românii de ideea de democrație, deși în cazul ambelor societăți s-a înregistrat un grad ridicat de apreciere a importanței de a trăi într-un regim democratic * Transilvania este cea mai cunoscută parte a României în Statele Unite: 71% dintre americani declară că au auzit despre regiune, 19% că nu au auzit, în timp ce 10% nu știu sau nu răspund* Dintre totalul celor intervievați, 35% consideră că Transilvania este o regiune în România, 23% că este țara lui Dracula, 4% - o regiune în Ungaria, 3% - o regiune într-o altă țară din UE * O mare parte dintre americanii care au auzit de Transilvania consideră că Dracula este o invenție hollywoodiană* Americanii sunt mult mai exigenți cu propria țară și doar 36% cred că America are o imagine pozitivă în lume, în timp ce 60% dintre români cred că America are o imagine mai degrabă pozitivă *Cercetarea evidențiază că “publicul din România este probabil unul dintre puținele din UE care este, simultan și într-o proporție semnificativă, și proamerican, și pro UE”.

Comentând asupra momentului ales pentru realizarea acestui studiu, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române a declarat:

“Ideea de bază a fost să îl așezăm sub egida Centenarului, nu pentru motive artificiale sau pentru că se poartă Centenarul, ci pentru că, chiar dacă ne aducem aminte mai puțin, americanii au avut un rol esențial în crearea statului național român, în forma lui de după Primul Război Mondial. (...) Dacă s-ar fi făcut în 2018 măcar o statuie a lui Woodrow Wilson în România, să fie un prinos de recunoștință pentru statul american și pentru președintele care a făcut posibilă statalitatea în forma ei extinsă a României, poate clasa politică ar fi reușit să treacă peste Centenar, cel puțin cu o notă de trecere. Așa, cred că această clasă politică va rămâne în istorie ca o clasă politică ce a ratat Centenarul. Dacă este vreun atribut al acestei clase politice, este că în 2018 a ratat Centenarul cu tot ce înseamnă el” (surse - agerpres.ro, academiaromana.ro, psnews, inscop.ro)

 

Lasă un comentariu