Deșteaptă-te, române!
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
****
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
*****
Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!
Treceți, batalioane române, Carpații
Un cântec istoric ne-aduce aminte
Că frații în veci vor fi frați,
Un cântec de luptă bătrân ca Unirea
Voi, compatrioți, ascultați
Treceți, batalioane române, Carpații
La arme cu frunze și flori
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă
Nădejdea e numai la noi
Sărută-ți, copile, părinții și frații
Și-apoi să mergem la război
'Nainte, 'nainte spre marea Unire
Hotarul nedrept să-l zdrobim
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi se ne-ngropăm de vii
Cu toții eram regimente române
Moldova, Muntenia, Ardeal,
Fireasca Unire cu patria-mumă
Ne-a fost cel mai drept ideal.