ALTE POLITICI CRIMINALE DE MAGHIARIZARE FORȚATĂ (XVI) BĂNCI, ASOCIAȚII, AGRICULTURĂ

Unul din vectorii de forță ai maghiarizării a fost cel economic. Cu cât starea economică a românilor va fi fost sub pragul generalizat al sărăciei, cu atât șansele deznaționalizării lor ar fi fost mai mare. Toate guvernele ungurești care s-au succedat de la 1867 până la 1919, au imaginat o serie de măsuri prin care să împiedice dezvoltarea economică a românilor; iar recomandările lui Huszar Antal demonstrează că genocidul prin sărăcirea planificată a 3,5 milioane de oameni n-a produs niciun fel de proces moral guvernanților. Huszar Antal și coautorii tratatului amintit își fixează ca prim obiectiv economic băncile și instituțiile de credit românești care formează, citez: ...o castă independentă de funcționari (cca. 600) având zilnic contact cu poporul și care exercită o puternică influență națională asupra lui. Acolo se pun la cale toate alegerile de primari, de deputați și chiar de vlădici!...

* Pentru a opri înființarea de bănci noi, se propune ca băncile nou-înființate să dispună de un capital social în valoare de 400.000 coroane, sumă exorbitantă, iar membrii direcțiunii să dispună fiecare de un capital în valoare de 10.000 coroane. Spre a concura băncile și instituțiile de credit românești, autorii tratatului propun înființarea unor bănci populare județene maghiare care să acorde credite avantajoase românilor, spre a-i scoate de sub influența propriilor instituții de acest gen.

* Aceeași politică de îngrădire a românilor spre a nu evolua economic se aplică strict

și în domeniul meseriilor și al meseriașilor. Statistica anului 1910 este explicită: ungurii aveau 172.270 de meseriași, adică 52,5%; sașii, 52.108 sau 15,9%; iar românii, 88.808 sau 27,1%. în comerț și bănci ungurii aveau 33.533 sau 59,8%; sașii 13.285 sau 22,3%; iar românii 9.525 sau 16,0%.

* În timpul Războiului pentru Independență din 1877-1878, Comitetul femeilor române din Sibiu, sub președinția Iuditei Măcelariu, soția omului politic Măcelariu, adună ajutoare în vată, îmbrăcăminte și bani pentru ostașii răniți aflați pe front. Un ordin al ministrului de Interne cere prefectului de Sibiu să dizolve comitetul. Iată răspunsul Iuditei Măcelariu adresat prefectului:

“Domnule prefect,

Ordinul dvs. de la 30 mai 1877 cu nr. 396, prin care mă invitați a suspenda acțiunea comitetului de doamne de la Sibiu, constituit în scop umanitar sub președinția mea, m-a surprins în mod neplăcut.

Consider ordinul de dizolvare atât de compromițător pentru un stat civilizat, încât cred de o datorie neapărată pentru mine, deși femeie, de a recurge la dl ministru de Interne pentru revocarea lui. Iudita Măcelariu.”

(Va urma)

 

Lasă un comentariu