Conform unui studiu recent, desfășurat la nivel național de brandul Delikat, românii servesc masa în familie mai rar decât și-ar dori, cel mai des în week-end, deși sunt conștienți de beneficiile acestui obicei.
Contribuie la consolidarea familiei
Potrivit studiului, servind masa în familie, membrii acesteia se simt protejați și mult mai deschiși spre comunicare.
Hrana cea mai importantă pe care ne-o oferim prin luatul mesei în familie constă în consolidarea sentimentului de împreună, confirmă sentimentul de apartenență și, nu în ultimul rând, stabilizează identitatea familială, care ne este punct de sprijin în construirea mai departe a unei noi matrici familiale.
Pe de o parte, masa în familie este un obicei care dezvoltă o obișnuință de care, de cele mai multe ori, odată ajunși la adolescență și mai apoi în primii ani de tinerețe, simțim nevoia să ne îndepărtăm (ca reacție firească de autonomizare), pe de altă parte însă, în interiorul fiecărei familii, masa în familie reprezintă un ritual.
Pregătirea mâncării, așezatul mesei, poziționarea la masă a membrilor, discuțiile (uneori cu teme repetitive), întâmpinarea celor ce vin și luatul la revedere din finalul întâlnirii, toate aceste aspecte ritualice, ce aparțin în mod particularizat fiecărei familii, fac parte din ceea ce înseamnă masa în familie.
Prin urmare, masa în familie nu este doar despre mâncare, ci mai ales despre hrana afectivă și mentală pe care o furnizează, prin setul de ritualuri transmise din generație în generație, contribuind astfel la întregirea unei identității familiale cu implicații directe în construirea identității personale.
Aproape 70% dintre români mănâncă, zilnic, în familie
Studiul relevă că 67% dintre români iau mesele în familie, în fiecare zi. În medie, românii iau masa în familie de 6 ori pe săptămână. Pentru cuplurile cu copii, o masă în familie este considerată un moment la care participă membrii familiei nucleu: cuplul efectiv și copilul (copiii). Părinții cuplului (bunicii) participă, de asemenea, la mesele în familie sau la întâlnirile de week-end, mai ales dacă locuiesc cu aceștia sau dacă au grijă de copii.
Cei mai des întâlniți participanți la mesele în familie sunt partenerii (soț și soție, iubit și iubită) în proporție de 50%, copiii - 43%, și părinții - 44%. O frecvență mai redusă la mesele în familie înregistrează surorile (frații), în proporție de 25%, socrii - 11%, bunicii - 10%, unchi (mătuși) - 8%, noră (ginere) - 6%.
În zona urbană, la mesele în familie participă și prietenii, în proporție de 20%. Deși în proporție redusă, la mesele în familie participă și colegi de birou sau de școală (6%), veri (5%), și chiar vecini (4%).
Masa principală - cina
În weekend, 83% dintre români iau mesele în familie cel mai des, în timp ce 17% dintre ei iau mesele în timpul săptămânii. Tinerii și adulții cu vârste între 18 și 45 de ani servesc mai des decât media, masa în familie, în timpul săptămânii (24% față de 17%), la fel și familiile care au copii (22% față de 17%). Week-endul este dedicat meselor în familie, însă acestea au loc mai des în zilele de duminică, decât în cele de sâmbătă (53% față de 31%).
Studiul a scos în evidență și faptul că masa principală în familie, din timpul unei săptămâni, este cina, care, în comparație cu micul dejun și masa de prânz, este o masă proaspăt gătită, ce conține tipuri mai grele de alimente, cum ar fi carne și cartofi prăjiți.
Programul încărcat își pune amprenta și pe tipul meselor în familie, majoritatea românilor servind cel mai des cina în familie, în timpul săptămânii (80%), iar în weekend servesc prânzul în familie cu o preponderență mai mare (88%).
În timpul zilei, membrii familiei servesc mesele separat, la serviciu, la școală, la domiciliu, la restaurante, fiind caracterizate de grabă, presiune temporală (oamenii trebuie să ajungă sau să revină la locul de muncă, la școală etc.).
Programul diferit - o piedică
Deși frecvența meselor în familie este semnificativă, 40% dintre români și-ar dori să se reunească mai des cu familia la masă.
Printre barierele identificate în luarea mesei în familie se numără dificultatea în a reuni membrii familiei (55%), lipsa de timp (39%), programul lung de lucru (38%) și lipsa unui program comun de masă pentru toți membrii familiei (35%).
Barierele sunt legate, în principal, de programul diferit al membrilor familiei. Părinții lucrează în schimburi, fac ore suplimentare, copiii merg la școală sau grădiniță, sunt implicați în activități extracurriculare, iar dacă există mai mulți copii în gospodărie, de vârste diferite, aceștia de regulă au program școlar diferit.
Comunicarea, cel mai mare beneficiu
Când românii servesc masa în familie, ei se simt împliniți (73%), fericiți (72%), încrezători (61%), liniștiți (58%). De cealaltă parte, când românii servesc masa singuri, se simt grăbiți (59%), neliniștiți (32%), stresați (28%), tensionați (26%).
Cel mai important rezultat al studiului este faptul că 83% dintre români consideră că mesele în familie sunt importante, iar printre cele mai des menționate beneficii ale acestora se numără îmbunătățirea comunicării între membrii familiei (94%), o oportunitate de a petrece timpul cu familia (94%) și oferă un sentiment de siguranță și unitate (91%).
*
Studiul s-a axat pe două aspecte - cantitativ și calitativ. Componenta cantitativă a cuprins un eșantion de 640 de respondenți cu reprezentativitate națională (urban 67%, rural 33%), cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani (50% bărbați și 50% femei). Numărul mediu al membrilor din familie a fost de 3 persoane, iar numărul mediu al copiilor din familie a fost 1.
În cadrul componentei calitative, a fost realizat un jurnal pentru a analiza, online, timp de 7 zile, mesele a 6 familii (3 familii din mediul urban și 3 familii din mediul rural), utilizând o aplicație mobilă (Indeemo), pentru a explora și înțelege prin imagini și clipuri video cum se desfășoară mesele acestora în familie.
