“NU MĂ MAI PLÂNGE”

Distribuie pe:

Se spune că era odată un domn care suferea din pricina acelui lucru rău care i se poate întâmpla unei ființe umane - copilul sau cel mic murise. De la moartea acestuia, ani la rând, se culca noaptea și nu putea dormi. Nu făcea decât să plângă întruna, până când se lumina de ziuă. Într-o zi, spune povestea, îi apare un înger în vis și îi spune:

- Gata, ajunge... trebuie să mergi mai departe fără el.

- Dar nu pot suporta ideea de a nu-l mai vedea niciodată, spune omul.

Îngerului i se face milă și îl întreabă:

- Vrei să îl vezi?

Și apoi, fără să mai aștepte răspunsul, îl apucă de mână și îl urcă în cer.

- Acum o să-l vedem. Privește, îi poruncește îngerul, în timp ce îi arată cu degetul colțul străzii, albe, la capătul caldarâmului de aur pur. Pe trotuar încep să treacă o mulțime de copii, îmbrăcați în îngerași, cu aripioare albe și cu o lumânare aprinsă în mâini. Băieți și fetițe, cu figuri angelice defilează prin fața lor, cu expresii de o pace de nedescris pe chipurile îmbujorate.

- Cine sunt?, întreabă omul.

Iar îngerul îi răspunde:

- Aceștia sunt copiii care au murit anii aceștia... În fiecare zi fac plimbarea asta pentru noi. Sunt atât de puri, încât simplul fapt că pășesc curăță cerul de toată întinarea.

- Și fiul meu... se află printre ei?, întreabă nou-venitul.

- Da, acum ai să-l vezi.

Și trec sute și sute de copii.

- Uite-l, îl anunță îngerul. Și bărbatul îl vede apărând. Radiază, este de o rară frumusețe, plin de viață, exact așa cum și-l amintea. Dar e ceva care îl tulbură: dintre toți, fiul său este singurul copil care ține în mâini o lumânare stinsă... În timp ce tatăl simte o durere enormă pentru fiul său, copilul îl vede, vine în fugă la el și îl îmbrățișează. Bărbatul îl strânge tare în brațe și nu se poate abține să nu-i pună întrebarea care îl neliniștește:

- Fiule, de ce nu ai lumină? Nu îți aprind și ție lumânarea?

- Ba da, bineînțeles, tată, în fiecare dimineață îmi aprind lumânarea, așa cum fac cu toți ceilalți. Dar ști ce se întâmplă?... În fiecare noapte mi-o sting lacrimile tale. Copilul șterge cu mânuțele obrajii tatălui său și îl roagă:

- Nu mă mai plânge, tati... nu mai plânge.

 

sursa: CALEA LACRIMILOR

Lasă un comentariu