După manifestările care au avut loc la Catedrala Mare din Târgu-Mureș, la 1 Decembrie a.c., de Ziua Națională a României, seria manifestărilor culturale au continuat, mai întâi la statuia lui Avram Iancu, apoi pe scena ridicată în Piața Victoriei, unde a evoluat mai întâi Grupul Vocal „Cununa cântecului", grup coordonat de Iulia Maier, apoi Nicu Mihoc a anunțat urcarea pe scenă a Ansamblului Profesionist Mureșul din Târgu-Mureș, cu o suită de jocuri populare oltenești, apoi soliștii Ovidiu Furnea, Costi Dumitru, Cristi Țăranu, Ina Todoran. Manifestările au continuat și în alte locuri din oraș și ne vom opri asupra celor desfășurate de la ora 16, în Piața Teatrului. A fost o manifestare a tineretului, un freamăt de bucurie, entuziasm și fericire. Pe scena ridicată în dreptul Pieței Teatrului, majoritatea celor care au evoluat pe scenă au ieșit pentru prima dată în fața publicului. Acesta, da!, debut, de Ziua Națională a României și de Sărbătoarea Centenarului Unirii României! Pe scenă au urcat Raluca Istrati Apolțan, Ina Todoran, fetițele Lia Korosi, Cezara Horea și Paula Avram, apoi George Bocheș și Ovidiu Bocșa Darius. S-a scandat la unison „Trăiască România!"; „România, te iubesc!"; „Trăiască România!"; „Trăiască Tricolorul!" și altele. Tinerii, toți cu drapele tricolore, în sunetul muzicii s-au aliniat în piață și au înscris conturul hărții României, iar în mijloc, copii cu baloane albe în mână, au înscris cifra „100". Animatorul a tot ceea ce s-a desfășurat acolo timp de o oră a fost Valentin Zogorean. Să mai precizăm că s-a deschis și o „capsulă a timpului", în care fiecare a avut ocazia să lase un mesaj, o fotografie, orice, în ideea că acea capsulă va fi deschisă la 1 Decembrie 2118, de generațiile următoare. De la ora 17, târgumureșenii au avut de ales, fie să urmărească evoluția lui Dan Puric la Teatrul Național, fie să participe la o seară de operetă, canțonete și romanțe, spectacol intitulat „100 de fire" și care s-a desfășurat în Sala de Concerte a Palatului Culturii.
Am ales acest cadou oferit de Centenar, pentru a urmări Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Târgu-Mureș, sub bagheta dirijorului Mihaela Cesa-Goje. Artiștii care au evoluat pe scenă au fost soliști ai Operei Române din Cluj-Napoca: Cristian Hodrea, Kolcsár Katalin și Sorin Lupu. Acompaniamentul la pian i-a revenit artistului clujean Kolcsár Péter, iar solo vioară, târgumureșeanul Bámbó Zoltán. Prezentator a fost actrița târgumureșeană Steliana Bălăcianu. Artiștii clujeni, aplaudați la scenă deschisă, au interpretat 18 melodii de compozitori români și străini. Pe lângă interpretarea remarcabilă, la fel de fermecător a fost și decorul interior, atât în sală, cât și în holul Palatului Culturii din Târgu-Mureș. După încheierea spectacolului, la ora 19 am asistat la defilarea cu torțe a ostașilor români, fapt ce a deschis programul spectacolului serii în Piața Victoriei. Nicu Mihoc l-a invitat pe scenă pe Ciprian Istrate, care a cântat Imnul de Stat al României, apoi fetițele Lia, Cezara și Raluca au scandat de pe scena spectacolului „Trăiască România Mare". În timpul evoluției Corului Bărbătesc din Nadeș, au fost înălțate spre cer baloane în culorile albastru-galben-roșu. La Sărbătoarea Centenarului Unirii României, primarul municipiului Târgu-Mureș a ținut un discurs pe care în redăm în continuare. Dr. Dorin Florea: „La mulți ani, târgumureșeni! La mulți ani tuturor, României pentru 100 de ani! Vreau să mulțumesc, înainte de toate, Armatei și militarilor, pe care domnul prefect i-a adus să ne întâmpine cu torțe, și vă felicit pentru ce ați marcat astăzi și v-aș spune dumneavoastră câteva cuvinte, venite din suflet. În anul 2003 eram singur în Piață. Pentru prima dată se organiza Sărbătoarea Națională în Piața publică. Era frig, fără zăpadă, și eram singur, cântând „Pe Câmpia libertății vin românii, vin cu toții" și v-am certat, spunându-vă atunci că rămâneți în case, pentru că în case au rămas și bunicii noștri în loc să fie la Alba Iulia. V-am rugat atunci și vă mulțumesc pentru mesajul pe care mi l-ați transmis, ați dat curs invitației și în maximum două ore Piața a fost plină. V-am spus atunci că vă mulțumesc că nu m-ați lăsat singur. Și acum am să vă spun de ce. 1 Decembrie are pentru mine o semnificație deosebit de importantă. 1 Decembrie, dată la care bunicul meu, fiind delegat la Marea Unire de la Alba Iulia, a fost unul dintre primele lucruri importante pe care mi le-a spus când eram copil. Dar m-au marcat toată viața și legarea mea de administrație și intrarea mea în politică s-a datorat acestui lucru, pentru că nu puteam să-i răspund la ceea ce a făcut el și o generație întreagă, spunând că pot să stau deoparte, e adevărat, confortabil, cu bisturiul în mână, unde nu-mi mergea rău, dar am considerat absolut natural și normal să mă implic politic, cum tot un mare politician al vremii mi-a spus-o: „Dacă toți stați deoparte, cu cine vreți să pornim această țară?". Astea sunt momentele pe care le-am așteptat să vi le spun acum, la 100 de ani de la Unire, ca recunoștință pentru ce-a făcut acea generație pentru noi, pentru acest viitor pe care l-au creat bunicii noștri și care este prezentul nostru de astăzi. Dragi târgumureșeni! Ardealul a suferit mult. Cine cunoaște adevărata istorie a Transilvaniei își dă seama ce apasă pe umerii noștri și cum trebuie să apărăm aceste lucruri. Citiți poeziile lui Goga, lui Blaga. Citiți expresiile unei întregi națiuni, ale unui popor. Marea Unire și entuziasmul de atunci n-a durat decât 22 de ani, când ni s-a luat Ardealul. Unii sunt supărați pe conferințele de pace sau alte înțelegeri. Dar noi cum am fost? După încă 12 ani, sau 7 ani, veni blestemul peste noi, blestemul roșu, iar toată generația care a făcut Marea Unire a sfârșit în închisorile comuniste. Dacă continuăm și ajungem în prezent, ne dăm seama că ultimii 28 de ani au fost poate cei mai grei ani ai României. Toți anii împreună fac acești 100 de ani. Vă rog să analizați cu copiii dumneavoastră, prin prisma a ceea ce au făcut generațiile anterioare și o să vedeți că ne-am transformat într-un popor de spectatori, un popor care nu participă activ, care este acuzat și umilit, aproape peste tot în lume. În 28 de ani ni s-au furat resurse pe care nu le-am pierdut nici prin războaie mondiale și am stat în casă cu toții. Uitați-vă, acum România este umilită în Europa și am ajuns proasta Europei, fata disperată, încât umblăm de nebuni. Oare cine ne apără? Dacă și înaintașii noștri gândeau așa, dacă nu s-ar fi dus pe Câmpia Libertății să arate demnitatea acestui popor, voința lui și dorința de a nu se juca nimeni cu conștiința neamului, așa suntem noi chemați astăzi, să apărăm aceste valori. Târgu-Mureșul o poate face pe deplin, pentru că Rezoluția de la Alba Iulia a fost cea mai înțeleaptă, cea mai democrată și care a scos definitiv de sub acuze acest popor, de xenofob și șovin. Nu a fost și nu este așa poporul român. Iar acum, mulți semidocți de la Bruxelles trebuie să ia notițe: poporul român nu a fost niciodată asupritor. Dar modul în care a fost privită această țară, într-un mod hulpav, ceea ce ne-o demonstrează prezentul de astăzi, va trebui să fie o îngrijorare pentru noi. Pentru că eu am marea ocazie, bucuria și fericirea să pot merge la mormântul bunicului meu, să pot spune că, într-adevăr, am făcut ceva pentru țară, pentru popor. Nu știu în ce măsură, dar vă mulțumesc că m-ați înțeles, vă mulțumesc că m-ați ajutat și vă doresc ca totdeauna să fiți deasupra manipulărilor, a mediocrității și a lucrurilor abjecte care se întâmplă astăzi. Nu este normal ca valorile acestui neam să fie scoase din istorie, să fie scoase din cărți, să ni se promoveze omul nou, omul care nu are efectiv nimic în spate, n-are bază, nu are soliditate, nu are zestrea și mormintele bunicilor. Dacă aceste lucruri le înțelegem, vom ști să apărăm țara și valorile sale. Iar cei care se joacă cu cuvintele, cei care se joacă cu acuzele, tot noi suntem de vină pentru că tolerăm astfel de acuze. Din greșelile trecute trebuie să învățăm, să ne călim și să cerem tuturor să nu se joace cu principiile, mai ales ale ardelenilor. Maghiarii sunt alături de noi. Va trebui să facem eforturi, să înțeleagă, să iasă blestemul acela care s-a predat mincinos de ani de zile și să înțeleagă năzuințele acestui popor care și-a dorit la 1 Decembrie 1918 să creeze cel mai frumos loc, ideea de a trăi împreună și de a arăta frumusețea și bogăția acestei zone. Nu multinaționalele de atunci, cum nici cele de astăzi, sunt cele care trebuie să dea demnitatea unui popor. Vă transmit tuturor să aveți sănătate și noroc. Să aveți înțelepciunea de a da copiilor dumneavoastră o carte în loc de un televizor, care, de multe ori, sădește atâta ură și să încercați ca în jurul dumneavoastră și a colectivității să promovați, așa cum trebuie să înțeleagă românul Marea Unire. Nu învrăjbire, nu cu ură, ci cu frumusețea pe care putem s-o arătăm și bucuria tuturor. Doamne ajută!La mulți ani, vă doresc o seară minunată și cu gândurile cele mai bune, c-am înțeles ceva din cei 100 de ani, pentru că ne așteaptă altă sută de ani și alții la rândul lor vor vorbi și vor spune ce-am făcut noi astăzi. Or, vreau să fie referințe cum că generația de astăzi, oamenii de astăzi, într-adevăr, știu ce înseamnă onoarea, demnitatea și, mai ales, să apere un pământ atât de drag și sfânt".
Pe scenă au evoluat apoi Ciprian Istrate, Ionuț Fulea, Grupul „Icoane", Ovidiu Olari, Sergiu Cipariu, Traian Jurchela, Ioan Josan, Ioan Bocșa și orchestra condusă de maestrul violonist Ovidiu Barteș. În încheiere am asistat la un foc de artificii și evoluția formației Holograf.
Să apreciem faptul că toți târgumureșenii au întâmpinat cea mai importantă zi a anului pentru români, Ziua Națională a României, zi care, în anul acesta, a avut o dublă semnificație, sărbătorind în acest fel și Centenarul Marii Uniri, învăluiți în steaguri tricolore: drapele, cocarde, insigne, baloane. Orașul a fost învăluit în cele trei culori naționale românești: albastru, galben și roșu. Dar asta s-a văzut mai puțin pe clădirile din Piața Victoriei, Piața Trandafirilor, Piața Teatrului. Dacă în prima parte a zilei, la ceremonia oficială s-a înregistrat o participare de circa 3.000 de persoane, la spectacolul din seara zilei de 1 decembrie au fost peste 7000. O participare modestă, având în vedere semnificația momentului, numărul de locuitori ai urbei și temperatura de afară. Cam prea mulți au ales căldura și comoditatea căminului și nu participarea la desfășurarea programului festiv.
