“MERITUL SĂU E, DECI, MULT MAI MARE”

Un rege avea o turmă de oi. El iubea fiecare oaie pe care o avea în turma sa, pe care a încredințat-o unui cioban în care avea încredere deplină. În fiecare zi, atunci când ciobanul se întorcea, acesta era întrebat:

- Cum le merge animalelor din turma mea? Este vreuna bolnavă? Au fost ceva probleme?

Ciobanul răspundea:

- Nu, totul este bine, Majestate, totul e perfect.

Într-o zi, ciobanul i-a spus regelui:

- Oilor le merge foarte bine, dar a venit un cerb care s-a alăturat turmei. Iese cu turma, se întoarce cu turma și ascultă toate poruncile mele.

Din acea zi, regele cerea în fiecare dimineață noutăți despre cerb.

După o vreme, ciobanul i-a spus regelui:

- Majestate, nu vă supărați, dar nu înțeleg ce se întâmplă. În fiecare zi întrebați noutăți despre cerb și nu mai întrebați nimic despre oi. Ați uitat de oile din turma dumneavoastră?

Regele i-a răspuns:

- Acest cerb avea întinderi nesfârșite de libertate unde putea să se zbenguie după poftă, să se ducă de colo-colo fără să dea socoteală nimănui. Acum, s-a hotărât să se alăture unei turme, să iasă atunci când i se poruncește, să revină în staul atunci când i se cere, să nu bea, să nu mănânce decât în momente bine stabilite. MERITUL SĂU E, DECI, MULT MAI MARE.

 

Lasă un comentariu