MOTTO: “ÎN CETATEA DREPTĂȚII TALE, POȚI FI UCIS, ÎNVINS, ÎNSĂ ,NU!” - Nicolae Iorga
Naționalismul este manifestarea superioară a lumii moderne ce contribuie la progresul și civilizația lumii moderne prin forța sa morală, înlăturând monarhiile anacronice și dictatura partidelor internaționaliste.
Naționaliștii apără națiunea din care fac parte, pe când internaționaliștii nasc imperii pentru a domina, mai întâi, și desființa, în cele din urmă, statele și granițele lor.
Naționalismul este o ideologie care pune în prim-plan conștiința națională, identitatea etnică și lingvistică.
Termenul de NAȚIONALISM a apărut pe scena politică a lumii în timpul revoluției franceze și a contribuit la formarea națiu-nilor, a statelor naționale sau multinaționale.
Națiunea este mai importantă ca Libertatea. Pierdută, Libertatea se recapătă, dar națiunea o dată distrusă, este definitiv dispărută, a afirmat Nicolae Bălcescu.
Naționaliștii se revendică din aceiași strămoși, aceeași istorie, aceeași limbă și cultură, ceea ce impun loialitate și afecțiune pentru respectivul grup din partea fiecărui membru al său.
Factorii obiectivi ai statului național sunt: limba, religia, etnicitatea și geografia națională.
Factorii subiectivi ai statului național sunt: istoria, mitologia și autodeterminarea - formularea de legi și exercitarea jurisdicției pe un anumit teritoriu.
Dacă vitregia soartei ne va face să pierdem vreodată istoria și credința, vom dispărea ca neam, ne-a mărturisit Nicolae Iorga.
Naționalismul, ca adept al statului-națiune, se implică în urmărirea și limitarea proceselor care afectează interesele națiunii din care facem parte, ca partid istoric de centru, conservator al tradițiilor și valorilor naționale, este adept al căutării armoniei între indivizi și societate, se află între partidele comuniste-socialiste din stânga și partidele liberale și creștin-democrate din dreapta.
Revirimentul naționalismului în statele europene este reacție normală a liniei radical-socialistă-liberală.
Naționaliștii români continuă politica și programele adevăratei democrații cu care s-au născut românii, solidari în fața pericolelor care aduc atingere identității lor naționale.
Redeșteptarea națională a românilor care își poartă crucea până la locul răstignirii, închinându-și viața ridicării neamului și țării noastre și setea de eternitate a României, este politica Naționaliștilor.
Naționaliștii se consideră chemați să îndeplinească un rol național de apărare a identității românilor jertfiți pe altarul intereselor de clasă mondială ale partidelor internaționaliste-globaliste.
Viziunea națională, tradițională și suveranistă, care consideră că națiunea are un caracter natural și este perenă, trebuie să-și apere și să-și promoveze cultura și tradițiile pornind de la premisa că instituțiile fundamentale ale societății au la bază valori morale care sunt eterne de neschimbat.
Din păcate, în România, na-ționaliștii orbecăie prin partide politice în care doctrina patriotică sau naționalistă, care presupune istorism, nu este definitorie pentru unificare, să ajungem la victorii politice ca în Polonia, Cehia.
Românii trebuie să se bată pentru familie, credință și țara lor, nu pentru globalism și diversitate, care nu reprezintă un viitor luminos, ci o amenințare existențială la adresa suveranității, a independenței și a identității țării noastre.
Nu suntem șovini sau extremiști, nu propagăm exclusivismul național, ci buna conviețuire, pe cât posibil, cu minoritățile etnice din țară și pentru că nu putem uita că falnica recomandare de român ne-a adus câștiguri pe toate câmpurile de bătălii în care nu i-am avut alături de noi nici pe maghiari, șvabi, sași, turci, tătari și alți atâția iredentiști.
