Din 2003 și până în prezent, numărul tinerilor români, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, a scăzut cu aproape o treime, potrivit unei analize publicate recent de Consiliul Tineretului din România (CTR).
Statul investește doar 20 de lei, pe an, pentru un tânăr!
Concret, în ultimii 15 ani, populația tânără a scăzut, în România, cu aproape o treime (32,75%). În acest interval, numărul tinerilor (cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani, conform Legii tinerilor nr. 350/2006), a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097 la 5.074.748. Cea mai semnificativă reducere a avut loc în perioada 2013 - 2018, de 11,05%, însemnând o scădere cu 630.593 de tineri.
Reprezentanții CTR consideră că problema este gravă, mai ales în contextul în care finanțarea pentru tineri se menține la un nivel scăzut. Analiza arată că statul investește anual pentru activitățile destinate tinerilor „echivalentul unui covrig", respectiv 1,49 lei.
Investiția totală în componenta de tineret a Ministerului Tineretului și Sportului (incluzând, atât activitățile pentru tineret, cât și cheltuielile cu salarii, centre de tineret și de agrement și realizarea unor cercetări) ajunge abia la 20 de lei pe tânăr, pe an.
Pentru a rămâne în țară, tinerii trebuie să aibă o calitate a vieții mai bună și asta înseamnă și educație și sănătate, dar și oportunități de voluntariat, de învățare în afara școlii, de petrecere a timpului liber, un cadru prin care să aibă acces la informații de interes pentru ei, consiliere, spații în care să se întâlnească și să dezvolte proiecte care să răspundă nevoilor lor și ale comunităților lor.
Sistemul de pensii, în pericol
Primul șoc va fi pe sistemul de pensii, atunci când „decrețeii" (copiii născuți după anul 1966, când a intrat în vigoare Decretul nr. 770, care interzicea avortul la cerere, intervenția fiind posibilă doar în anumite condiții stricte) vor ieși la pensie.
„O consecință a plecării tinerilor din România are legătură directă cu falimentarea sistemului de pensii, care va intra în colaps în 5 - 10 ani.
Modelul de structurare a actualei legi a pensiilor e unul care pedepsește generațiile următoare, dar îi ajută pe cei care sunt acum la pensie. Aceste cifre raportate de CTR ar trebui să stârnească un taifun în birourile guvernamentale, pentru că se va ajunge în situația în care ori se cresc transferurile de la bugetul de stat și se iau bani de la dezvoltare pentru a-i direcționa spre plata pensiilor, ori se pun la colț generațiile care vin din urmă", a declarat, pentru adevarul.ro, Dumitru Costin, șeful Blocului Național Sindical.
Natalitatea din România, transferată în alte state
La rândul său, Ana Măiță, președintele Asociației „Mame pentru Mame", spune că efectele plecării tinerilor se văd și în planul natalității, care a scăzut considerabil în perioada 2003 - 2018.
„Natalitatea e foarte jos în România, iar cei care au plecat să muncească în străinătate sunt tocmai cei aflați la vârsta la care se fac copii. Există, din păcate, efecte socio-economice grave, mai ales că natalitatea este un motor pentru orice stat. Oamenii, în momentul în care iau decizia de a face copii, năzuiesc spre mai bine.
Atunci când natalitatea se mută din România în alte state, cum e cazul celor care migrează, țara asta rămâne cu rezervor gol, populațional, socio-economic și ca spirit. Implicațiile sunt mult mai grave decât am putea crede la prima vedere".
Piața de desfacere destinată tinerilor, afectată
Sociologul Barbu Mateescu aduce în discuție o altă problemă, care vizează piața de desfacere pentru anumite produse destinate populației tinere. „Companiile care fac produse pentru nou-născuți sau pentru copii de alte vârste vor avea de suferit, în sensul că publicul lor țintă va scădea considerabil.
În plus, cred că vor fi probleme și în aria divertismentului sau a turismului, căci vor fi mai puține persoane care vor da bani pentru activități de relaxare. Nu mă refer în mod particular la turismul pentru familii extinse, cât la turismul mai puțin comercial, preferat preponderent de tineri.
Un alt efect important este schimbarea, atât a agendei politice, cât și a discursului în acest sens. Observăm cum clasa politică este deja preocupată, într-o mai mare măsură, de pensionari decât de tineri. Asta pentru că cei dintâi reprezintă un electorat mai extins".
