Anul 2018 a fost marcat de strădania oamenilor de cultură, şi nu numai, de a se ridica la înălţimea acelor vremuri în care sfânta libertate şi unitate a surâs întregului popor român. Precum se umple cerul într-o noapte senină, cu stele strălucitoare, au pornit să lumineze paşii generaţiei contemporane prin pioasa călătorie de-a lungul centenarului 1918-2018, publicaţii omagiale nepreţuite. O astfel de publicaţie este volumul “Mureşeni la Marea Unire” editat de către Primăria Târgu-Mureş.
Materialul lansat către cititori, sub acest nume, mie mi-a părut o lucrare demnă cel puţin de un magazin istoric. Pornind de la premisa că din generaţia Marii Uniri au făcut parte foarte mulţi mureşeni, cu solemnitatea recunoştinţei, volumul aduce aminte de sacrificiile îndurate de aceştia la reconstrucţia statului unitar român.
În perioada premergătoare lunii decembrie 2018, Târgu-Mureş era unul dintre oraşele de garnizoană din Transilvania în care activa un spital militar şi o Şcoală militară de cadeţi austro-ungari, şcoală care pregătea ofiţeri pentru front. Prin urmare, aici se edita un buletin anual de informare cu privire la evenimentele de pe front, la starea de sănătate a celor aflaţi în spitalul militar, dar şi alte evenimente, inclusiv din viaţa urbană mureşeană. “Mureşeni la Marea Unire” este un material bogat ilustrat, între paginile sale regăsindu-se imagini ale materialelor de propagandă care circulau în acea perioadă, fotografii ale elitelor mureşene, multe dintre ele preluate din buletinul anual de informare avizat de cenzorul militar al garnizoanei mureşene. Interesantă este corespondenţa de război prezentată cititorilor, în care găsim mesaje adresate soldaţilor, de rude, vecini şi alte persoane care puteau scrie. De la rândurile cu caracter general, pline de rugăciuni către Bunul Dumnezeu, să-i ajute pe soldaţi să se întoarcă sănătoşi, la cele cu caracter personal în care se face rugare de a veni acasă batăr pe vreme de coasă sau că a fătat vaca o viţică sau să-şi aibă grijă de nevastă cumva că tătuca nu se poate ţine nici pe dumnealui, cititorul poate vizualiza un fidel tablou al cursului vieţii mureşenilor în pragul Marii Uniri.
Din Transilvania, care între anii 1914-1918 a fost provincie austro-ungară, s-au trimis pe front în cei patru ani de război aproximativ 926.500 de oameni, din care 484.373 erau români. Doar 34.578 dintre aceştia au fost folosiţi în spatele frontului, restul fiind trimişi direct la moarte. “Mureşeni la Marea Unire” oferă cititorilor şi alte statistici, indicând cu exactitate sursa cifrelor şi oferind un câmp de studiu preţios. Emoţionant este modul de abordare al informaţiilor, căci oricât de tehnic ar părea limbajul folosit, el este menit să pună în valoare sacrificiul mureşenilor: “în urma războiului au rămas 1.099 de văduve românce, în timp ce 2.329 de copii români au rămas orfani de tată”.
Degringolada şi dezintegrarea care a cuprins statul austro-ungar în toamna anului 1918 este ilustrată bogat, nu atât prin descrieri punctuale cât prin imaginile materialelor propagandiste adresate soldaţilor austro-ungari şi celor români: “Soldaţi Austro-Ungari! Prizonierii austro-ungari trăiesc în Italia în lagăre comode şi primesc în fiecare zi pâine albă şi carne, pentru că noi avem în Italia toate de prisosinţă. Prizonierii austro-ungari care voiesc să lucre, află de lucru în câmp şi în fabrici şi primesc pe zi o plată de 3 până la 4 lire. Ei aşteaptă acolo oara întoarcerei acasă cu inimă bucuroasă şi departe de ovice pericol.” “Soldaţi Români! Şi patria Voastră cea adevărată România va fi în scurt timp liberată. Nu Vă mai luptaţi în contra noastră, căci suntem aliaţii fraţilor Voştri.”
Prezentarea elitelor mureşene care au contribuit la Marea Unire este însoţită de fotografiile personalităţilor şi alăturată elogierii activităţii depuse în slujba patriei. Se desprinde vădit imaginea unei puternice intelectualităţi româneşti, dublată de o solidă şi prosperă burghezie românească, ambele asumându-şi admirabil rolul de a conduce şi coordona mişcarea naţională din acest judeţ, în fiecare dintre localităţile sale. Demersurile anterioare legate de o astfel de prezentare au sprijinit “Mureşeni la Marea Unire”, fiind amintite lucrările semnate de Vasile Netea “Pe drumul unităţii naţionale”- volum apărut în anul 1975 şi “O zi din istoria Transilvaniei: 1 Decembrie 1918”- volum apărut în anul 1990, de Ioan Silviu Nistor “Contribuţii mureşene la Marea Unire”- volum apărut în anul 1981 şi de Traian Bosoancă “Mureşenii şi Marea Unire”- volum apărut în anul 2000.
Oameni şi fapte care pun judeţul Mureş la loc de cinste pe harta Marii Uniri şi-au găsit într-un mod firesc locul în materialul “Mureşeni la Marea Unire” propus în an centenar de Primăria Târgu-Mureş, un demers salutar de a nu abandona şi precupeţi eforturile menite să trezească conştiinţa unui popor profund încercat, pentru unitatea căruia s-au înfăptuit nenumărate şi enorme sacrificii.
