Prin două referendumuri naționale, din 8 decembrie 1991 și 18-19 octombrie 2003, Poporul Român a votat pentru republică. Aceasta este forma de guvernământ a Statului Român înscrisă în Constituție la articolul 1, alin.2. Mai mult, la articolul 152 din Constituție se precizează că dispoziția din Legea fundamentală referitoare la forma republicană de guvernământ nu poate forma obiectul revizuirii. Este evident că prin Constituție se interzice, de fapt și de drept, orice revenire la monarhie în România.
Se știe că, România a devenit republică de la 30 decembrie 1947. În acea zi, regele Mihai I, nesilit de nimeni și în bună înțelegere cu conducătorii Regimului comunist pe care el l-a instaurat în țara noastră de la 6 martie 1945, a abdicat de la tron pentru totdeauna, atât pentru el, cât și pentru urmașii săi. Regele Mihai I a renunțat în favoarea Statului Român la toate proprietățile sale și ale Casei Regale, mulțumindu-se cu bunurile și valorile scoase din țară cu două trenuri (care aveau împreună peste 20 de vagoane) și cu renta viageră de 10.000 dolari pe lună, plătită de Regimul comunist.
La 71 de ani de la abolirea monarhiei în România, alogenii din conducerea țării noastre și din Parlament au pus la cale și au reușit să reintroducă monarhia străină prin modificarea și completarea ilegală a Constituției! Scamatoria parlamentară a fost inițiată, la cererea așa-zisei Case Regale a României, de către deputați de la P.S.D. și A.L.D.E., iar în Senat a fost susținută prin vot de senatorii de la toate partidele internaționaliste.
Pentru ca să nu afle Poporul Român ce i se pregătește, inițiatorii Propunerii legislative privind înființarea instituției pentru promovarea valorilor naționale “Regele Mihai I” au trecut-o prin Camera Deputaților, prin aprobare tacită, fără dezbateri și fără vot, în data de 31 octombrie 2018. Apoi, în preajma Sărbătorilor de Crăciun, în ziua de 19 decembrie a.c., Senatul a votat legea prin care, cu încălcarea Constituției, s-a creat o bază instituțională pentru legalizarea Casei Regale și finanțarea ei din fonduri publice. Senatul României s-a obligat, prin lege, să finanțeze anual Casa Regală cu 860.000 de euro și să plătească salariile pentru 20 de slugi. Senatul a făcut abstracție de averea de peste 40 miliarde euro lăsată moștenire de fostul rege alogen Mihai I, inclusiv palatele, vilele, uriașele suprafețe de păduri și terenuri agricole dobândite pe calea așa-ziselor retrocedări.
Pentru cea mai bogată cetățeană din țara noastră, autointitulata Custodele Coroanei României, Senatul a hotărât să-i înființeze o Casă Regală (botezată acum Institutul “Regele Mihai I”) și să-i ofere o milă publică, respectiv: Palatul Elisabeta în folosință gratuită; aproape un milion de euro pentru anumite cheltuieli; 20 de angajați care au atribuții similare cu cele exercitate de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, Academia Română etc.
Pentru persoanele care, în ultimii cinci ani, au uzurpat calități oficiale, prin această lege li se conferă în mod netemeinic și nelegal, cu sfidarea Constituției, titlurile de Custodele Coroanei României și de Altețe Regale. Dar, aceste persoane nu s-au născut în România, în nicio familie regală, nu au făcut parte din fosta Casă Regală a României, nu au cunoscut și nu au promovat valorile naționale ale Poporului Român. Aproape toate aceste persoane nu au cetățenia română și nu cunosc Limba Română. Probabil că, se străduiesc să-l urmeze pe domnitorul și regele Carol I care nu a învățat Limba Română și care, în perioada 1866-1914, a condus România cu ajutorul translatorilor. Doamna care se erijează în funcția de Custodele Coroanei României și căreia unii alogeni i se adresează cu “Majestatea voastră” au obținut cetățenia română în urmă cu câțiva ani, dar este de notorietate că și în prezent citește greu în Limba Română.
După decesul anunțat abia pe 5 decembrie 2017 al fostului rege Mihai I, doamna alogenă Margarita de Hohenzollern și partenerul ei, alogenul Radu Duda, nu au părăsit Palatul Elisabeta din București unde au locuit și locuiesc fără forme legale. Prin această lege sunt legalizați ilegaliștii din acest imobil care, prin Hotărârea de Guvern nr.478 din 12 aprilie 2006, este destinat ca locuință pentru foștii șefi de stat.
Curtea Constituțională a României, prin mai multe decizii, a stabilit că este neconstituțională orice lege care a fost adoptată pentru o singură persoană juridică sau persoană fizică.
Prevederile Constituției României și deciziile Curții Constituționale au fost sfidate de inițiatorii propunerii legislative pentru înființarea unei singure instituții care să mascheze introducerea ilegală a monarhiei în Republica România.
Conform legii votată recent în Senat (cu 76 de voturi pentru, 5 împotrivă și 14 abțineri), s-au stabilit pentru Custodele Coroanei României următoarele: se situează pe aceeași poziție în Statul Român cu Președintele României, dar are atribuții mai puține; beneficiază gratuit de Palatul Elisabeta din București; poate folosi fără plata vreunei chirii și cu prioritate următoarele spații din Palatul Regal de pe Calea Victoriei din București: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor și Sala Tronului; promovează simbolurile “istorice naționale ale suveranității și identității naționale”; are siglă proprie, sigiliu și poate aproba, arbora și folosi un steag propriu, cu avizul consultativ al Comisiei Naționale de Heraldică; colaborează cu Președintele României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Institutul Cultural Român, Arhivele Naționale, cu alte ministere și instituții guvernamentale etc.; primește anual din Bugetul de Stat subvenții care nu pot fi mai mici de 4.000.000 lei; acceptă suplimentarea bugetului anual cu ocazia rectificărilor bugetare; propune pe directorul pe viață al Institutului (probabil Alteța Sa Regală Radu Duda, Principe Consort, general (r) al Armatei Române etc.) care este desemnat potrivit “Normelor Fundamentale ale Familiei Regale”, iar avizul Comisiei pentru cultură și media a Senatului este consultativ; numește pe membrii Consiliului de Coroană sau “de onoare format din maxim 9 membri”; ședințele Consiliului sunt prezidate de directorul numit de Majestatea Sa; trimite Biroului Permanent al Senatului, în scop de informare, “un raport scris anual de activitate”.
Conform Constituției României și jurământului pe care l-au depus au obligația să sesizeze Curtea Constituțională, în legătură cu această lege votată recent de Senat, următoarele persoane: Președintele României, Președintele Senatului României, Președintele Camerei Deputaților, Primul-ministru, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, precum și un număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori. Cei în drept au șansa să confirme că respectă și apără Constituția României sau că sunt trădători de Neam și Țară.
Partidul România Noastră solicită tuturor partidele politice, fundațiilor, ligilor și organizațiilor cultural-patriotice care iubesc și apără Poporul Român și România, precum și posibililor candidați la funcția de Președinte al României (anunțați în sondajele de manipulare a opiniei publice) să-i determine pe cei în drept să se adreseze Curții Constituționale pentru a se constata neconstituționalitatea legii privind înființarea instituției pentru promovarea valorilor naționale “Regele Mihai I”.
