Ridicarea culturală a populației românești din Transilvania a fost una din preocupările majore ale intelectualității și fruntașilor politici români în întreg secol al XIX-lea. Înființarea și activitatea ,,Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român" (Astra) 1861 s-a înscris pe aceeași linie de propagare a culturii în mase și de cultivare, prin intermediul cunoștințelor istorice, literare, a sentimentului național.
Astra, continuatoarea ideologiei lui 1848, prin întreaga sa activitate, prin întregul său program cultural-științific, a tradus în fapt lozinca: ,,cultură națională cu puteri unite."
Dacă în primii ani de la înființare, Astra s-a orientat îndeosebi spre strângerea tuturor forțelor intelectuale românești, cu scopul începerii și susținerii unei activități științifico-literare, începând cu deceniul al VIII-lea, al secolului al XIX-lea, în condițiile înăspririi politicii reacționare a guvernelor dualiste, orientarea menționată își pierde, însă, treptat importanța în folosul lărgirii cadrului acțiunilor Asociațiunii spre ,,înaintarea culturală a poporului român."
Dacă în centrele urbane numeroasele societăți de lectură, reuniuni culturale - răspândite în întreaga Transilvanie - veneau să răspundă, prin activitatea lor de propagare și cultivare a limbii și literaturii române, setei de cultură a populației românești, în centrele rurale, la sate, lipsa unor asemenea activități se simțea acut. De aceea, în adunările Astrei se cerea insistent ca activitatea ei ,,să fie de aici înainte îndreptată nemijlocit asupra masei poporului român." (Telegraful român, nr. 64-67, 1880; Trans. nr. 4, iul-aug 1911)
Pentru înființarea unui asemenea țel, ce visa realizarea programului cultural, Astra a creat un întreg sistem organizatoric, perfecționat continuu de-a lungul anilor. Rolul de căpetenie l-au avut despăr-țămintele și agenturile, organe chemate să desfășoare o propagandă culturală stăruitoare în rândurile maselor. Despărțămintele și agenturile au izvorât din necesitatea unui contact apropiat al Astrei cu membrii săi.
Propunerea de înființare a lor, făcută de Iacob Balaga, la ședința Asociațiunii din 3 mai 1868, a fost acceptată și s-a trecut la aplicarea ei în urma adunării generale de la Șomcuta Mare. Despărțămintele aveau menirea, conform regulamentului stabilit, de a intra, ,,în mai de aproape atingere cu masele poporului", urmărind înaintarea culturală și economică a acestora prin ,,colecțiuni de producte literare folositoare de tot felul...", disertațiuni populare, învățături despre economie, înființarea școlilor rurale etc.
Pornind de la asemenea scopuri, Astra a desfășurat o intensă activitate prin despărțăminte și agenturi, în vederea organizării a numeroase așezăminte culturale: biblioteci, case de lectură, cămine culturale, expoziții, școli, întovărășiri economice, cooperative, la care s-au adăugat prelegerile populare, cursurile de alfabetizare etc.
Dar mijlocul cel mai important pentru răspândirea culturii a rămas cartea. Biblioteci mari existente: Bethlen, Brukenthal, cele de pe lângă școli și fondurile particulare au rămas focare de cultură pentru cercuri restrânse. Pe de altă parte, bibliotecile diverselor reuniuni și societăți culturale, deși la dispoziția unor cercuri mai largi din aproape toate centrele urbane: Brașov, Lugoj, Blaj, Alba Iulia etc., erau departe de a împlini necesitățile marelui public și cu deosebire ale celui din mediul rural.
Astra a venit să suplinească această lipsă prin crearea, în primul rând, a unei biblioteci centrale și numeroase alte biblioteci populare în orașele și satele Transilvaniei.
,,O cultură românească intensivă - scria revista Asociațiunii - numai atunci va putea călăuzi viața sufletească a poporului nostru când va fi pătruns cartea românească în păturile largi ale țărănimii, când această temelie a societății noastre se va putea smulge din starea primitivă în care, în multe părți, se găsește astăzi. Bibliotecile poporale, în legătură cu societățile de lectură, care vor trebui să se înființeze în fiecare comună, credem că ar fi un început norocos pentru ființa unei culturi trainice și intensive."
Înființarea bibliotecilor apare în noile statute ale Asociațiunii, din 1895 (aprobate în 1897), precum și în regulamentul despărțămintelor. Astfel, punctul 2 al statutelor sintetizează întregul program cultural al Astrei ,,înaintarea culturii poporului român, și anume prin inițierea de studii și scrieri și editarea de publicațiuni literare, științifice și artistice: înființarea de biblioteci poporale, muzee etc."
Paragraful 45, cuprinzând despărțămintele și agenturile comunale, la punctul 4 prevedea ca sarcină a comitetului cercual, organul conducător al despărțământului, „a înființa prin comunele din despărțământ biblioteci poporale și a le prevede cu lectură acomodată pentru popor", agenturii comunale revenindu-i sarcina de „a griji de foile, cărțile, eventual de biblioteca poporală", din agentura respectivă.
Preocupări mai susținute pentru înființarea de biblioteci populare se observă în deceniul al VIII-lea al secolului al XIX-lea, când au început să apară articole în presă și au luat ființă unele biblioteci.
(va urma)
