Era atât de prezent și de aproape
încât părea că vine din alte vremuri.
Trupu-i firav uitând ades de sine
vibra precum struna de vioară rară
într-un cântec de înaltă speranță.
În eleganța lui sobră ținută
îl prindea și redingota pașoptistă,
ideile lor sau lancea cuvântului.
A participat la adunarea de la Blaj,
corespondent al Gazetei unde a început,
promițător, ucenicia gazetărească.
Potrivite îi erau gândurile și
versurile sămănătorilor transilvani,
până spre mirabila sămânță...
Flacăra, semnul zodiei sale,
a luminat la întemeierea Astrei.
Flacăra zodiei sale a încălzit
Adunarea de la Alba, unde a condus
o ceată de flăcăi de pe Mureșul superior.
Nu era mai prejos în Marele Sfat,
decât confrații săi Adrian și Tudor,
în apărarea adevărului și dreptății,
în mai lina, dar profunda vorbă ardeleană.
Flacăra zodiei sale lumina zilnic
faptele din amintitele timpuri sfinte.
Știa să desființeze tainele cuvintelor
pentru el și pe seama tuturor.
Știa să trăiască bucuria,
dar și să presimtă pericolul.
Fermitatea sa avea ceva cuviincios și blând.
Mulți dintre cei mărunți l-au supărat;
cu superioară ironie i-a îngăduit sau ignorat.
Sub flacăra zodiei, jarul pâlpâia texte incendiare.
