ALTE POLITICI CRIMINALE DE MAGHIARIZARE FORȚATĂ (XXIX) MASACRE ÎN MASĂ. ALTE CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂȚII

Distribuie pe:

* 6 octombrie 1907. Pecica Română - Arad. Horă. Feciorii, ca să evite conflictul, lasă un jandarm să joace un joc unguresc. Nemulțumit cu un singur joc, jandarmul se ia la ceartă cu feciorii. Scoate sabia, taie cu totul o mână a lui Iancu Siclovanu, pe altul îl taie mortal, la gât. Jandarmii care supravegheau hora iau în baionete încă 11 săteni. Lui Ioan Trif îi sparg capul cu patul puștii.

* 23 august 1910. Telma-Alba de Jos. Ieșirea din biserică. Jandarmii brutalizează credincioșii, smulgându-le brâiele tricolore. După-amiază, la horă, jandarmii sparg hora și aleargă după feciorii încinși cu brâie tricolore. Cum feciorii nu vor să dea brâiele, jandarmii, cu pene de cocoș la pălării, deschid focul. Cade mort feciorul Ioan Bârz. Pe Lazăr Tatu îl prind într-o casă. Îl străpung cu baioneta. Îi zdrobesc capul cu baionetele, după care îl târăsc în curtea erarială unde Lazăr Tatu moare în chinuri cumplite, lângă cadavrul însângerat al feciorului Ioan Bârz. Ancheta stabilește că jandarmii au fost în legitimă apărare.

* În 1911, asasinatele se țin lanț. La Drăguș - Făgăraș, jandarmii îl bat până la sânge, apoi îl străpung cu baionetele pe țăranul Ioan Groza. Motivul: era “valah încânit”. La Făget, îl asasinează cu baioneta pe feciorul Traian Murărescu. La Romoș - Hunedoara, îl împușcă pe Mihai Hudița.

* Pe măsură ce Puterile Centrale suferă înfrângeri după înfrângeri în Primul Război Mondial, pe măsură ce lupta pentru independență a popoarelor din monarhia austro-ungară dobândește succese, represiunea hungarismului atinge cotele demenței. Iar atunci când se conturează premisele constituirii statului național România Mare, represiunea coboară în bestialitate și iresponsabilitate, mânjind pentru totdeauna drapelul hungarist.

Anii 1918 și 1919 dezlănțuie conținutul criminal, antiuman, sălbatic, antiistoric și antieuropean al imperialismului hungarist, ca și atavismele hunice ale ungurilor.

* Octombrie-noiembrie 1918. Beliș, astăzi pe malul unui mare lac de acumulare. Zonă a operațiunilor de apărare a cetății apusenilor de către Gruparea de centru-nord comandată de Avram Iancu în revoluția de la 1848-1849. În zona Mărișel-Beliș-Zălățele-Giurcuța de Sus-Fața Lăpușului dispusese Iancu și o parte din rezerva generală. Trupe neînduplecate de moțogani și moțogane, purtând vie tradiția horenilor. La Mărișel și Fântânele și-au scris epopeea de arme Pelaghia Roșu, tribunii Nicolae Corcheș și Iacob Olteanu. Aici au pierit rușinos sub pietroaiele, lăncile și puștile moțoganilor și moțoganelor, 8.500 de honvezi, avându-l în frunte pe căpitanul Vasváry, poreclit Kossuth cel Tânăr. Nu trecuseră decât 69 de ani de la înfrângerile spectaculoase ale trupelor kossuthiene în Apuseni și de la fuga lui Kossuth în Statele Unite, hungariștii păstrând o ură zăcută moților pe care-i considerau vinovați de înfrângerea revoluției lor.

* Codrii din partea locului erau exploatați crâncen de familia Urbanczy, nume care revine rușinos în istoricul crimelor sadice săvârșite împotriva românilor. La exploatarea forestieră a unui Istvan Urbanczy lucra, pe lângă localnicii neînrolați în armată, un detașament de prizonieri, mai ales italieni. S-a produs o busculadă între prizonierii care-și cereau drepturile și gărzile ungurești care i-au brutalizat. Rezultatul: 3 gărzi ucise. Fratele lui Istvan, Nandor, mare latifundiar, publică în PESTI HIRLAP un apel pentru alcătuirea unui detașament de represiune. Așa ajunge în zonă, venind până la Huedin cu trenul, detașamentul format din 14 ofițeri și 60 de soldați fără căpătâi. La Huedin se atașează, în chip de călăuză, locotenentul de jandarmi Cseresznyes, cu o subunitate de jandarmi. Comanda întregului detașament o avea căpitanul Dietrich Antal. Drumul de munte urcă de la Huedin prin Sâncraiu, Călata și Călățele. Dietrich îl presară cu morți. Ucide tot ce-i iese în cale. Ajuns la Beliș, Dietrich ordonă represiunea. Sunt prinși și uciși prin tortură 40 de țărani și 5 țărănoi. Mărturiile din epocă, atât ale locuitorilor, cât și ale membrilor Consiliului Național Român și al celui Maghiar din Cluj, veniți să ancheteze cazul, sunt înfiorătoare. Trupurile celor muceniciți, unele dând încă semne de viață, au fost clădite în magazia de cartofi a exploatării, după care li s-a dat foc.

(Va urma)

 

Lasă un comentariu