Se așteaptă o circulație mai intensă a virusului gripal pe parcursul lunii februarie, a avertizat marți, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, precizând că, deocamdată, nu se poate vorbi de o epidemie de gripă în România, ci doar de câteva focare sporadice, în București și în vestul țării.
Până acum, la nivel național, s-au înregistrat patru decese cauzate de virusul gripal, din care unul în Târgu-Mureș, a precizat ministrul, care încurajează po-pulația să-și facă vaccinul anti-gripal. Pintea afirmă că numărul de doze a fost suplimentat de la un milion la 1,3 milioane, iar la ora actuală există în stoc 170.000 de doze, 1,1 milioane fiind deja administrate. Acest fapt, este de părere ministrul, demonstrează că medicii de familie s-au implicat în campania privind vaccinarea antigripală (care a început la 15 septembrie 2018), iar populația conștientizează din ce în ce mai mult importanța acestei măsuri profilactice.
Colaboratorul nostru, dr. Mircea Gherman, medic specialist de medicină generală ne oferă câteva informații și recomandări privind această boală infecto-contagioasă, deloc de neglijat, date fiind complicațiile și acțiunea toxică generală asupra întregului organism:
Sursa de infecție este strict umană, reprezentată de bolnavi, infecții inaparente și purtători de virus. Nu există purtători cronici.
Transmiterea este aerogenă, direct, prin picături de secreție naso-faringiană (picăturile lui Flügge), și indirect, prin obiecte proaspăt contaminate de bolnav. Durata contagiozității unui caz este de 3-5 zile.
Receptivitatea este universală, toate grupele de vârstă putând fi afectate. Virusul gripei își exercită acțiunea predominant asupra mu-coasei căilor respiratorii, debutul fiind brusc, uneori brutal, cu frisoane (tremurături), febră înaltă (39-40 de grade Celsius), dureri musculare intense (mialgii), cefalee (dureri de cap), astenie marcată (oboseală). Formele severe pot duce la colaps (reprezentat prin pierderea conștienței), prin prăbușirea tensiunii arteriale, respectiv a presiunii arteriale din patul vascular, decese la persoanele cu boli cronice și imuno-deprimante (cancer, tuberculoză pulmonară și extrapulmonară, boli renale repre-zentate prin afectarea filtrului, ajungând la dializa peritoneală).
Complicații: respiratorii, repre-zentate prin laringită gripală, cu obturarea căilor respiratorii, cu secreție dificil de eliminat; pneu-monia gripală este clinic severă, cu: tuse cu expectorație muco-san-guinolentă, cianoză (înalbăstrirea feței și a extremităților); pneumonia prin suprainfecție bacteriană; (agenții incriminați sunt: pneumo-cocul, strepto-cocul, Haemophilus influenzae; complicații cardiovas-culare constând în miocardita acută gripală; complicații neurologice: meningită, encefalită, mielită (paralizii ale nervilor cranieni), poliradiculonevrite.
Tratamentul se bazează pe medicația patogenetică - antiinfla-matoare nesteroide (diclofenac, paracetamol etc.), simptomatice (antipiretice, pentru scăderea febrei înalte de 39-40 de grade) când febra este un simptom deranjant. Febra care nu este înaltă ilustrează de-clanșarea mecanismelor de apărare contra infecției, printre care și creșterea leucocitelor (globulelor albe). Deci, febra este benefică, o utilitate deosebită constând în înfășurarea toracelui cu un cearșaf umezit în apă la temperatura camerei, în amestec cu alcool sanitar, medi-cația antialgică (împotriva durerilor musculare și osoase generalizate), apoi susținerea și creșterea rezis-tenței generale, prin vitamino-terapie. În caz de febră înaltă severă (39-40 de grade Celsius) persistentă, dispnee (lipsa acută de aer) se recomandă spitalizarea pentru supraveghere (constând în mască cu oxigen, chiar intubare / ventilație pentru respirație asistată), terapia antibacteriană, pentru evitarea suprainfecțiilor sau a complicațiilor pulmonare deja constituite.
Terapia cu antibiotice are indicații limitate, în cazuri care prezintă complicații secundare bacteriene, și este necesar să fie activată față de stafilococii patogeni, pneumococi și bacterii gram negative /gram pozitive.
Chimioprofilaxia este posibilă, dar “costisitoare”. Se face cu aman-tadină. Aceasta inhibă replicarea virusului, imediat după penetrarea în celulă, stăpânind infecția. Se administrează în primele 24 de ore de la debutul bolii.
Profilaxie - Vaccinarea antigripală este singura metodă de profilaxie eficientă, conferă protecția în proporție de 60-90%. Vaccinarea se efectuează la: copii, persoane vârstnice, peste 65 de ani, la persoane tarate, cu boli cronice (neoplazii, renali, pulmonari, cardiaci), iar la copii, cu o patologie preexistentă (infecții cronice ale aparatului res-pirator, malformații congenitale etc.).
În epidemii, se impun: evitarea aglomerațiilor - se închid școlile, sălile de spectacole, se restrânge aria de expunere etc.; măsuri de igienă riguroasă, izolarea la domiciliu, interzicerea, pe cât posibil, a circulației libere a bolnavilor; în spitale se instituie carantina (se suspendă vizitele aparținătorilor).
În context, reamintim că, potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), anual, 650.000 de oameni mor din cauza gripei. Acest număr reflectă doar decesele datorate bolilor respi-ratorii, astfel încât impactul probabil este chiar mai mare. Chiar și persoanele care se bucură de o “sănătate de fier” se pot îmbolnăvi de gripă, dar, mai ales, cele cu un sistem imunitar vulnerabil.
Totodată, OMS pledează pentru administrarea vaccinului anti-gripal, demontând unele “mituri” despre ineficiența / pericolul acestuia, ca de pildă:
Vaccinul împotriva gripei mă poate îmbolnăvi de gripă - În realitate, vaccinul injectat conține un virus inactivat care nu vă poate da gripa. Dacă vă simțiți amețit sau ușor febril, este vorba de o reacție normală a sistemului imunitar la vaccin și, în general, durează doar o zi sau două.
Vaccinul împotriva gripei poate provoca reacții adverse severe - Dimpotrivă, s-a dovedit că vaccinul antigripal este sigur. Reacțiile adverse severe sunt extrem de rare. La unul dintr-un milion de oameni poate să apară sindromul Guillain-Barré (GBS), care cauzează slăbiciune mus-culară și paralizie.
M-am vaccinat, dar m-am îmbolnăvit de gripă, așa că nu funcționează! Fals: unii viruși gripali circulă tot timpul, motiv pentru care oamenii se pot îm-bolnăvi, deși sunt vaccinați, deoarece virusul este specific unei singure tulpini. Cu toate acestea, vaccinarea crește șansa de a fi protejat de gripă. Acest lucru este deosebit de important mai ales în cazul persoanelor cu sistem imunitar vulnerabil.
Sunt însărcinată, deci nu trebuie să mă vaccinez împotriva gripei - În mod special, femeile însărcinate ar trebui să primească vaccinul antigripal, deoarece sistemul lor imunitar este mai slab decât de obicei. Vaccinul anti-gripal inactivat este sigur în orice stadiu al sarcinii. (sursa - World Health Organization - who.int)
