Dragi colegi și prieteni,
Comunicarea mea de Centenar, ținută în toate sesiunile din țară la care am fost invitată, este pe ideea Eminescu și Unirea, cu argumente descoperite de mine, prin cercetare proprie, nu preluate de la alții. Textul A FOST PUBLICAT deja, ca atare, în reviste de profil.
Așadar, nu stăm pe loc, ci acum mă aflu în America, unde fac un turneu literar de la New York, în Denver Colorado, apoi Michigan, iar de voi găsi timp, poate onorez și o invitație din Canada sau pe cea din Ohio.Țin conferințe și lansez recentele mele cărți.
Sâmbătă, 12 ianuarie a.c., s-a desfășurat, la New York, Simpozionul Eminescu, ajuns la a XXVI-a ediție, și am avut onoarea să deschid sesiunea cu comunicarea mea, intitulată „Un model de conștiință patriotică: pledoaria ziaristului Mihai Eminescu pentru Basarabia", cu o argumentare curajoasă și convingătoare, în prezența unor invitați de vază între intelectualii urbei, precum directorul Institutului Cultural Român din metropolă.
A fost un succes, căci mi s-a conferit și o medalie cu M.S. Regele Carol I, pe o față, și pe alta cu M.S. Regina României Elisabeta, nu alta decât Carmen Sylva. Este o medalie foarte frumoasă, la care țin, mai ales pentru că unul dintre studiile mele asupra colaborării poetului cu regina va apărea în viitoarea mea carte despre Eminescu.
Duminică, 13 ianuarie, am avut lansarea celor două cărți recente, una de literatură, cu interviurile date între 2002 și 2011 la Radio Eveniment, Sibiu, unde, pe atunci, era emisiunea pentru elevi și studenți „Gaudeamus". Au rezultat două volume de 266 și respectiv 252 pagini, care pot fi considerate, într-un sistem mozaicat de puzzle, un inedit tratat de literatură română, cuprinzând în esență patru secole de făurire artistică a cuvântului pe plai mioritic. Totul în forma unor întâlniri pe calea undelor, cu literatura noastră națională prezentată de la microfonul emisiunii culturale, care se adresa de fapt tuturor iubitorilor de literatură care o ascultau. Titlul este „Întâlnire pe calea undelor. Interviuri radiofonice despre scriitori români", carte apărută la Editura Techno Media, Sibiu. Primul volum 2002-2008 are prefață de Ana Blandiana, iar al doilea - 2008-2011 - este prefațat de prof. de la L.G.L-ul nostru drag, Daniela Pănăzan, o tânără valoroasă.
A doua carte este o replonjare în atmosfera tensionată a Imperiului Austro-Ungar, la finele secolului al XIX-lea, când românii transilvăneni erau sufocați la propriu, contestându-li-se dreptul la opinie, la limbă, la manifestare culturală, totul fiind cenzurat punctual. Cartea Meditațiuni politico-istorice. Spre Mare Unire, un al treilea volum al meu dedicat restituirii personalității memorandistului Nicolae Cristea, cuprinde două studii de analiză politică curajoasă, autorul neezitând să publice chiar o listă cu toate perioadele de detenție ale ziariștilor, plus cheltuielile aferente, și amenzile uriașe date celor două publicații „Tribuna" și „Foaia poporului" de la Sibiu, ca pedeapsă la orice afirmație ce nemulțumea autoritățile. Autorul denunță în studiul său și pe prim-ministrul României, A. D. Sturdza, care a încercat să compromită pe memorandiștii condamnați la procesul de la Cluj și, nu mai puțin, a pus în pericol finanțarea din țară a școlilor în limba română de la Brașov. Să vezi acolo pamflet politic, susținute pe argumente ineluctabile!
Uimirea mea a fost să constat că acest text fusese publicat în 1899, deci, la 4 ani distanță de primul, (care a fost dat tiparului imediat după ieșirea din închisoare, dovedind că sibianul nostru nu se lecuise după întemnițare, nu și-a pierdut defel curajul de a lupta, dimpotrivă..., el își numește meditațiunea sa politică „La țintă", cu sensul că lupta românilor trebuia dusă până la ținta finală, eliberarea din imperiu și unirea cu țara), dar fără a se specifica numele autorului. Acest nume era înlocuit de o zăbrea de închisoare, simbol al lipsei de libertate a cuvântului. Ce curaj aveau oamenii de atunci...
Sper că nu te-am plictisit cu revenirea pe plaiuri sibiene, în timpuri de mult uitate de cei mai mulți.
Aștept să ne revedem sănătoși în țară.
Cu dor de dor,
Anca Sîrghie
