De mare interes în lumea cercetătorilor materiei cosmice este producerea unor analogi artificiali ai acesteia, care să permită studiul evoluției spațiului cosmic, imposibil de realizat în mod direct în spațiu. Substanța produsă trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi considerată analog al materialului natural, cum ar fi varietatea de forme și mărimi ale particulelor, compoziție exclusivă din carbon și hidrogen și rezultate ale analizelor spectrale comparabile cu datele despre praful interstelar furnizate de NASA și ESA.
O premieră mondială din acest punct de vedere s-a înregistrat în România. Cercetători de la Facultatea de Fizică a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași au reușit să producă praf interstelar care este aproape identic cu materia organică din carbon împrăștiată în Univers. Reușita oamenilor de știință ieșeni reprezintă, în fapt, două premiere mondiale, prima constând în metoda de producere a prafului, iar a doua în structura “pufoasă” și dezordonată a prafului, pe structura similară cu cel din cosmos. Reușita românească este descrisă în detaliu în ediția din decembrie a revistei de specialitate “Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”, întrucât, până acum, nu s-a reușit decât crearea unei substanțe ordonate la temperaturi și presiuni foarte ridicate.
Praful stelar de la Iași are o importantă aplicabilitate în planificarea misiunilor spațiale, cel mai recent exemplu fiind misiunea “BepiCombo” lansată anul trecut către Mercur. Echipa românească a fost formată din opt cercetători, dintre care trei cadre didactice, un doctorand, doi masteranzi, un cercetător și un tehnician, toți activând în cadrul proiectului “Sinteza analogiilor de praf interstelar” 2017-2018, finanțat de Agenția Spațială Română prin Programul STAR. Cercetătorii ieșeni ne asigură că studiile lor vor continua, chiar dacă finanțarea proiectului a fost încheiată în luna decembrie 2018. Până la noi descoperiri românești, săptămânal, se produce la Iași praf stelar în condiții de presiune și temperatură obișnuită, asemănător analogilor naturali din mediile lipsite de gravitație, în viitorul apropiat urmând a fi prezentate studiile aceluiași grup de cercetători cu privire la levitația prafului și calibrarea la sol a analizatorilor de praf, echipamente incluse frecvent la bordul sondelor spațiale.
Românii s-au dovedit astfel parteneri de elită în rețelele europene de astrochimie și astrofizică, studiile lor putând fi utilizate în contextul rezultatelor obținute de ceilalți parteneri.
