Distinsul academician Mihai Șora, filozoful care continuă să filozofeze cu înțelepciunea unui tânăr și deștept intelectual, deprins cu plagiatul năstrușnicului internet, în data de 7 noiembrie 2018 a împlinit venerabila vârstă de 102 ani. În vreme ce actuala lui soție (poeta, eseista și traducătoarea în grai românesc a cărților gândite și scrise în limbile engleză, germană și franceză, Luiza Palanciuc) a adunat în răbojul tinereții vieții sale doar 46 de ani. Notă: Ca urmare, ce n-aș da să fiu nu numai atât de cult, de deștept și bogat ca el, dar și în locul lui ca însurățel. Însă, cu condiția să am cel mult cinci ani în plus față de vârsta de acum a frumoasei și tinerei sale consoarte; * Doi soți pacifiști și antirăzboinici nucleari convinși, înainte de aș fi botezat creștinește copiii, când i-au declarat la Serviciul Stării Civile le-au dat două prenume fiecăruia în parte. Cel de toate zilele fiind pur românesc. Astfel că pe una dintre fete o cheamă Elena Pacea, iar pe sora ei mai mică Maria Hiroșima, în timp ce frații lor se numesc Ion Nagasaki și Gheorghe Cernobîl. Și au promis că pe al patrulea copil, dacă-i băiețel, o să-l cheme Aurel Neutron, iar dacă-i fetiță Aurelia Neutroana; * Orășenii tineri se văicăreau, în zilele primei decade a anului 2019, că în aer și pe pământ era un frig nu numai isuportabil, dar și strigător, nu la cer, ci la ger. Domniile lor n-au de unde știi că la stațiile meteorologice Joseni, Toplița și Miercurea Ciuc se înregistrau, în datele de 15 ianuarie ale anilor 1965 și 1974, temperaturi de minus 34 de grade Celsius. Și atunci, ca și acum, au înghețat până și apele sărate ale lacurilor helioterme și balneare din Sovata, Ideciu, Jabenița, Sângeorgiu de Mureș, Praid, Ocna Sibiului și Turda; * Sunt tot mai sigur că nu greșesc dacă cataloghez anul abia încheiat, precum și primele 10 zile din 2019, ca fiind nu numai perioada calendaristică record a dezbinării și învrăjbirii naționale, dar și cea mai benefică pentru profitul fraudulos al producătorilor și vânzătorilor de bere, de pizza și de petarde fumigene, înregistrând cele mai mari încasări sustrase de la impozitare; * Spicuiri din “cronica” scrisă și în imagini vechi de când lumea, referitoare la Sibiu și la năravurile din fire ale sibienilor: 1 - O depeșă a primăriei, datată în luna ianuarie a anului 1701, glăsuiește textual (însă numai în limbile germană și maghiară, românii și țiganii neavând voie să se stabilească în orașul mărginit de zidurile de cetate și de bastioanele de breaslă): “Se interzic întâlnirile și bețiile excesive în turnurile breslașilor tuturor meseriilor și meșteșugurilor”; 2 - În prima lună a anului 1766 a fost atât de ger, încât vinul destinat împărtășaniei credincioșilor a înghețat în altarul bisericilor evanghelice, reformate și unitariene. Cele ortodoxe neexistând, pe acea vreme. Singura care urma să fie “tolerată” de autorități, avea să fie așa zisa “Biserică din groapă”, cu restricția de construcție de a nu i se vedea, nici din depărtare, Crucea de pe Turnul clopotniței. Guvernator al Transilvaniei fiind “blândul și severul baron” sas Samuel von Brukenthal (1721-1803); 3 - În 5 ianuarie 1941 (adică imediat după încheierea petrecerilor de Crăciun și de Revelion, deci în plin început de tragic război mondial), primarul sas Albert Dorr a emis o ordonanță prin care atât curvele locale, cât și cele străine, nu mai aveau voie să locuiască în hoteluri, ci în așa zisele “Case de toleranță”, semnalizate noaptea prin lumina roșie a felinarelor stradale. În aceeași depeșă se interzicea tăierea porcilor mai ușori de 90 de kg., iar tabloul cu chipul lui Zelea Codreanu (Căpitanul legionarilor) era expulzat din spațiile publice; 4 - În 28 ianuarie 1944, din porunca mareșalului Ion Antonescu (prim-ministru al Guvernului României), 60 de sibieni (văduve de război și invalizi reîntorși de pe front) primesc gratuit câte o sanie din lemn, având tălpicile din fier, un șezut tapițat și o sfoară de tras; 5 - În iunie 1950, medicii sibieni donează salariul lor de pe o lună, construcției Casei Scânteii din București; 6 - În 5 iunie 1971, lui Nicolae Ceaușescu i-a trebuit o jumătate de zi să viziteze, în fugă, halele de producție și atelierele de proiectare a patru mari obiective industriale sibiene, cu peste 35.000 de salariați specializați în construcția de mașini și utilaje tehnologice, unicate în țară și în sud-estul Europei: Uzina Mecanică, Fabrica Balanța, Întreprinderea “Independența” și Uzina IPAS. Dintre toate, a mai supraviețuit doar una singură, cu nici 1.000 de salariați. Celelalte și-au “donat” clădirile demolatorilor, iar terenurile șantierelor vilelor luxoase ale bogătașilor, precum și marilor complexe de magazine ale fabricanților și comercianților occidentali; 7 - În ziua de 10 ianuarie a aceluiași an, sibienii sunt “rugați” ca musai să iasă pe străzi cu lopețile și cu măturoaiele de nuiele să curețe zăpada și să spargă gheața. Notă: Și nu-mi aduc aminte să fi cârnit careva din gură sau să fi strâmbat din nas, în văzul lumii!! Astăzi, ai lor fii, nepoți și strănepoți, nici dacă îi plătești cu bani și îi cinstești cu o mâncare nu ți-ar face o treabă gospodărească! Pentru că în această mult sărăcită și furată Românie au prins a se domni până și cei care n-au nici cel mai mic motiv să se domnească! Doar când ajung în țări străine uită de proasta lor mândrie și de a lor proverbială puturoșenie!
