Un atac de panică este un episod brusc și neașteptat de frică intensă, care declanșează reacții fizice grave, deși nu există un pericol real sau o cauză evidentă. Atacurile de panică pot fi... teribile: simțim că ne pierdem controlul asupra propriei persoane, că ne paște un infarct sau chiar că suntem în pragul morții.
Multe persoane suferă doar unul sau două atacuri de panică în timpul vieții, iar problema dispare odată cu situația stresantă care a creat-o. Dacă sunt repetate și trăiți cu teama constantă de eventualitatea unui alt atac, s-ar putea să suferiți de tulburări de panică.
Deși atacurile de panică nu sunt, prin ele însele, cauzatoare de moarte, ele pot fi de-a dreptul înspăimântătoare și ne pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții. Dar tratamentul dă rezultate foarte bune.
Atacurile de panică apar, de obicei, “din senin”, fără vreun avertisment. Pot “să lovească” oricând și oriunde - în trafic, la cumpărături, în timpul somnului, în toiul unei întâlniri de afaceri. Pot fi ocazionale sau pot să apară frecvent. Se prezintă sub mai multe forme, însă simptomele se manifestă imediat. În mod obișnuit, durează între 5 și 20 de minute, după care ne simțim epuizați, “ca morți”.
Simptomele tipice includ: senzația de pericol iminent; frica de moarte și de nebunie; bătăi accelerate ale inimii; dureri în piept; transpirație; tremurături; lipsa de aer, senzație de apăsare în gât; frisoane sau valuri de căldură; greață; amețeli, slăbiciune; durere de cap; senzație de amorțeală sau furnicături; sentimente de irealitate, de detașare față de propria persoană (depersonalizare); teama că atacul se va repeta. Persoanele care au trecut printr-o astfel de experiență evită situațiile care ar face posibilă repetarea ei: nu mai iau autobuzul, metroul, liftul, evită aglomerațiile etc., ceea ce poate duce la izolare, afectând calitatea vieții.
Dacă simptomele se repetă, solicitați, cât mai repede, asistență medicală! Deși sunt extrem de neplăcute, atacurile de panică nu sunt periculoase, dar sunt greu de gestionat pe cont propriu și se pot înrăutăți în lipsa unui tratament adecvat, mai ales că simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni: atac de cord, boli ale tiroidei ș.a.
Cauza atacurilor sau tulburărilor de panică nu se cunoaște cu exactitate, dar trebuie avuți în vedere următorii factori: moștenirea genetică, stresul major, temperamentul mai sensibil la stres sau predispus la emoții negative, anumite modificări în modul de funcționare al unor zone ale creierului. Unele cercetări sugerează că ar fi implicată reacția firească de autoapărare. Dacă, de exemplu, suntem urmăriți de un urs, organismul nostru reacționează instinctiv, bătăile inimii și respirația se accelerează, pe măsură ce corpul se pregătește să înfrunte o situație de pericol. Reacții de acest fel apar și într-un atac de panică. Dar nu se știe de ce el se produce atunci când nu există niciun pericol evident.
Simptomele tulburării de panică încep adesea în adolescență sau în prima tinerețe și le afectează mai mult pe femei decât pe bărbați.
Factorii de risc includ: antecedente familiale; stres major, provocat de o boală gravă sau de moartea unei persoane apropiate; un eveniment traumatic, ca de pildă un abuz sexual sau un accident grav; schimbări majore în viața personală (divorțul sau o naștere recentă); fumatul sau consumul excesiv de cafeină; antecedente de abuz fizic sau sexual în copilărie; menopauza.
Complicație vă pot afecta grav existența, în ansamblul ei. Ajungeți să vă preocupe atât de mult iminența unui nou atac, încât trăiți într-o permanentă stare de teamă, ceea ce vă distruge, în timp, calitatea vieții. Complicațiile includ: dezvoltarea unor fobii specifice, cum ar fi teama de a conduce un autovehicul sau de a ieși din casă; evitarea situațiilor sociale; depresie, tulburări de anxietate și alte tulburări psihice; creșterea riscului de sinucidere sau al gândurilor suicidare; recurgerea la consumul de alcool sau al altor substanțe; probleme financiare.
La unele persoane poate să apară agorafobia (teama de spații deschise); unii evită locurile sau situațiile care le provoacă anxietate, deoarece se tem că nu pot primi ajutor dacă suferă un atac de panică. Alții, dimpotrivă, pot deveni dependenți de cei apropiați, refuzând până și să iasă din casă neînsoțiți.
Nu există nicio modalitate sigură de a preveni atacurile de panică sau tulburarea de panică. Totuși, următoarele recomandări vă pot fi de folos: solicitați, cât mai repede posibil, tratament de specialitate și urmați-l cu strictețe, pentru a vă ajuta să stopați agravarea sau creșterea frecvenței atacurilor de panică; activitatea fizică regulată poate juca un rol important în reducerea stărilor de neliniște.
Cel mai eficient tratament este psihoterapia. O formă de psihoterapie numită terapie cognitiv-comportamentală vă va face să conștientizați, prin propria experiență, că simptomele de panică nu sunt periculoase. În timpul tratamentului, medicul vă va ajuta să refaceți, pas cu pas, simptomele unui atac de panică într-o manieră sigură, repetitivă. Pe măsură ce senzațiile fizice de panică nu vi se mai par amenințătoare, atacurile încep să se atenueze.
Tratamentul necesită adesea timp, efort și răbdare. Simptomele s-ar putea reduce în câteva săptămâni sau în câteva luni.
Deși atacurile și tulburările de panică beneficiază de tratament profesional, puteți contribui la gestionarea simptomelor, pe cont propriu, prin adoptarea unui stil de viață corespunzător: evitați cofeina, alcoolul, fumatul și drogurile recreaționale (tipuri de droguri care sunt folosite, alături de alcool, în special de tineri, în cluburi, discoteci, la petreceri sau pentru a-și intensifica starea de euforie (n. trad.). Toate acestea pot declanșa sau agrava atacurile de panică.
Dormiți suficient și faceți mișcare în aer liber. Discutați cu medicul înainte de a lua suplimente alimentare, deoarece acestea pot provoca reacții adverse și pot interacționa cu alte medicamente.
Studiile au dovedit că psihoterapia în combinație cu tratamentul medicamentos sunt eficiente în 85% din cazuri. (mayoclinic.org)
