* În perioada septembrie -1 decembrie 1943 au fost expulzați sau siliți să se refugieze 218.919 români, din care: 30.740 țărani; 21.971 muncitori; 12.646 meseriași; 2.317 negustori; 20.974 funcționari publici; 4.256 funcționari particulari; 1.027 liber-profesioniști; 4.658 servitori; 47.711 femei casnice; 24.083 studenți și elevi; 29.921 alți întreținuți; 9.702 alte profesii; 1.254 preoți; 5.429 profesori și învățători; 942 avocați; 741 medici; 547 ingineri.
Un exod în masă. O depopulare planificată spre a realiza visul paranoic al hungarismului: superioritatea demografică.
* La 23 august 1944, totalul expulzaților și al refugiaților din teritoriul cedat s-a ridicat la peste 500.000 de români.
* Legea nr. 1.212 din 24 septembrie 1940, referitoare la transformarea construcțiilor în stil românesc citez: În Ardeal, românii, pentru a accentua mai mult caracterul românesc, folosesc stilul românesc cu bolți în construcțiile publice ori particulare. În interesul împiedicării acestei tendințe, veți ține sub observație, prin unitățile comandamentelor, construcțiile aflate în lucru și veți interzice executarea lor în stil românesc. În locul bolților semirotunde la geamuri și porți, se vor folosi grinzi drepte.
* 12 octombrie 1940. Ziarul budapestan MAGYARORSZÁG. Articolul Pentru satele secuiești batjocorite. Citez: Satelor ungurești trebuie să li se redea aspectul lor vechi prin înlăturarea bisericilor zidite în stil bizantin (n.n., românești) care nu se potrivesc cu mediul acestora.
* 16 octombrie 1940. Ziarul central NEMZETI UJSÁG: ...Transilvania reanexată reclamă urgenta soluționare a clădirilor bisericilor ortodoxe românești.
* Iată motivațiile profund civilizatorii care au condus la dărâmarea bisericilor ortodoxe din Transilvania, fapt neconsemnat decât de teroarea iudeo-bolșevică din Rusia.
* După datele organelor ungurești de instrucție publică, numai la începutul anului școlar 1941-1942 au fost desființate 792 de școli românești, în plus față de cele desființate în anul precedent. În anul școlar 1939-1940, în județele Bihor, Maramureș, Sălaj și Satu Mare, erau înscriși la învățământul primar 114.730 elevi români și 39.996 elevi unguri, adică 75,61% români față de 24,39% unguri. Funcționau 3.134 de învățători și învățătoare, din care 410 unguri, adică 13%. În anul școlar 1941-1942, sub biciul hungarist mai rămăseseră în județele mai sus numite doar 303 învățători români. Din totalul de 800 de profesori români aflați în învățământul secundar, înainte de năvălirea hunilor, au rămas după năvălire doar 162. Și aceștia supuși tuturor presiunilor morale și fizice. Acesta este raportul hungarismului cu cel dintâi element al culturii: școala.
* 20 decembrie 1940. Se emite ordonanța nr. 9380/1940 M.E. prin care se deznaționalizează întreprinderile, se trec proprietățile românești în posesia ungurilor, se exclude din viața economică elementul românesc. Hungarismul stoarce bogățiile subsolului, între 1941-1944 se produc 10.346 kg de aur și 88.096 kg argint, cantități mult mai mari decât întreaga producție a României pe anul 1939. Aceleași metode de secătuire s-au aplicat zăcămintelor de cărbune de la Sărmășag - Sălaj și la cele bituminoase de la Dorna - Tătăruș. Codrii românești străvechi au făcut obiectul unor tăieri masive, grofii unguri desproprietăriți prin reforma agrară, luându-și revanșa pe seama pădurilor noastre seculare. În 1942, s-au exportat numai în Germania 110.000 mc de lemn.
* 21 februarie 1941. Ordonanța nr. 1440/1941 M.E. atacă proprietatea agricolă dobândită de români, după 1918, prin mijloace uzuale - vânzări-cumpărări sau prin efectul reformei agrare din 1921, afectând grav așezarea economică, rurală din teritoriul ocupat.
* Decretul 1440/1941 a prilejuit revizuirea reformei agrare în favoarea moșierilor expropiați, a cumpărătorilor și vânzătorilor de imobile, dând ocazia revizuirilor abuzive și anulărilor înstrăinărilor imobiliare. La Satu Mare se ia terenul pe care a fost clădită catedrala ortodoxă. Primăria Clujului a intentat 489 procese pentru restituirea proprietăților municipale, dinaintea anului 1918. În acest sens, s-au vizat locurile pe care s-au ridicat catedralele ortodoxe și greco-catolice, ca și locul dăruit lui Octavian Goga.
* Până la mijlocul anului 1941, hungarismul a expropriat pe cale judecătorească 77.160 iugăre cadastrale din proprietatea românilor, din care 42.236 iugăre au fost trecute moșierilor unguri.
* Deposedarea economică a micilor proprietari de pământ români face parte din ansamblul planurilor criminale de hungarizare forțată a Ardealului de Nord-Est.
* Ordonanța nr. 1890/1941 M.E. din 7 martie 1941 dispune revizuirea împroprietăririi cu pășuni, lovind direct în proprietatea colectivă a satelor românești, care au fost deposedate de pășuni în folosul grofilor unguri.
Prin expulzări, atrocități, refugieri forțate, o bună parte din averile românești au trecut în administrația hungaristă prin intermediul custozilor. Pană la 15 februarie 1941, numai din Cluj au plecat 2.181 proprietari români de imobile.
* 9 octombrie 1940. Teleki Pál, prim-ministru. Cuvântare ținută în parlament: De ieri am trecut la represalii. Am trecut peste graniță 850 personalități... Am început represalii la Cluj și Oradea, dar vom continua și în alte părți, de va fi nevoie mai mult, le înmulțim.
(Va urma)
