Am văzut, în urmă cu câteva zile, postat pe internet, unul dintre craniile de cristal realizate, cu mii de ani în urmă, de civilizații extrem de evoluate, și imposibil de reprodus în timpul nostru, în niciunul dintre cele mai sofisticate și dotate laboratoare IT din lume. Și mi-am amintit că unul dintre editorialele mele pe această temă stârnise rumoare, în urmă cu 7 ani (Doamne, când au trecut?), fiind acuzată de.... „megalomanie întru protocronism și dacism exagerat". Nostim, nu?
Ce spuneam eu atunci nu erau neapărat considerații personale, ci mai degrabă un summum de informații puse cap la cap, admirând eu tulburătorul rezultat cu nedisimulată mândrie identitară. Intitulasem acel editorial oarecum șocant, ce-i drept: „Trăim în legendă? Sau legenda ne trăiește pe noi? Cunoșteau dacii, oare, craniile de cristal!?!" Între altele, consemnam faptul că, în România, în preajma Munților Gagu, din masivul Retezat, trăiesc guganii (gugulanii), urmașii cei mai vechi ai dacilor, și că în legendele și basmele lor întâlnim eroi cu staturi impresionante, ca și uriașii din mitologiile antice. Neam de păstori, guganii spun că își trag numele de la Muntele Gagu, din Masivul Godeanu, la sud de Retezat, care are 21 de vârfuri - de 3 ori 7, numere sacre la arienii carpatici - toate, peste 2.000 de metri, dar niciunul mai mare decât vârful Gagu (2.291 metri). Guganii susțin că sunt de-o seamă cu acest pisc, adică ei ar fi cei mai vechi oameni de pe Pământ. Conform legendelor despre giganți, ar putea avea dreptate, căci „giganții" erau copiii mamei Gaia și ai lui Uran, care se distingeau prin mărimea corpului și prin puterea lor extraordinară. Formau un popor de munte, pe care nici zeii nu prea se încumetau să-l înfrunte.
„Acest munte sacru, Godeanu, cu același nume ca al celui originar (Ceahlăul), a preexistat statului dac. Putem aduce ca argument serios faptul că a trăit aici această populație misterioasă, amintită și de antici, ai cărei membri au și o statură ce trimite cu gândul la uriașii hiperborei. Grecii îi menționează sub numele de gugani. În Dacia exista o localitate Goganis (Tabula Peutingeriană). Hercules, despre care anticii spun că era pelasg, recunoscut în legendele românești ca fiind Iovan Iorgovan «fecior de mocan» (I. Teodorescu, «Poezii Populare»), mai are, la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius)." (Prof. Maria Ciornei)
Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate" - „ambra vrăjitoarelor" (cărbune sapropelic) - este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea" - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe", Ianus/Ion, cel atât de venerat pe aceste meleaguri. Unde era patria lor? Împăratul Augustus amintea, în testamentul său, că a condus o expediție militară asupra dacilor, fiind celebrat de romani ca „al doilea învingător al giganților". Și Domițian îi numea pe daci „urmașii titanilor din vechime".
Nimic nou și senzațional, aparent, până aici. În lume mai există populații izolate care se consideră urmașii primilor oameni de pe Pământ: comunități din Caucaz, bascii din Pirinei, quanchii din Canare… Să fi auzit, oare, însă, indienii seneca de gugani/gugulani, ori să fi comunicat cele două civilizații? Unde, cum, … pe uscat? Deci, înainte de Potop?
De ce aceste întrebări? Fiindcă, după cum cunoașteți, și am mai scris - subiectul fiind la ordinea zilei în 2012 - se spune că triburile antice ale mayașilor ar fi lăsat și „antidotul" sfârșitului de ciclu de viață pe care l-au prevăzut: 13 cranii de cristal. Cel puțin așa spune „legenda" (să-i spunem așa!) răspândită inițial de călătorul britanic Frederick Mitchell-Hedges, în 1927.
Mă gândesc eu că, dacă gugulanii noștri din Retezat (dacii) au fost contemporani cu mayașii înainte de Potopul ce a despărțit continentele, înseamnă că supraviețuirea noastră în timp s-ar putea datora inclusiv cunoașterii și utilizării acestor 13 cranii de cristal. Să încercăm, așadar, să deslușim lucrurile!
„Indienii seneca vorbesc despre strămoși care au distrus propria civilizație, din cauză că au abuzat de puterile craniilor de cristal. „În volumul «Alt Consiliu al Focurilor a fost aici înaintea celor ale noastre», Mama Mare Twylah Nitsch localiza acea civilizație apusă în «Insula Țestoaselor», care era inima continentului unic, până la cataclismul care a dus la separarea continentelor. În acele timpuri, cinci rase de pământeni ocupau Țara-Mamă, rasa albă fiind cea a guganilor, binecuvântată cu talente creative, printre care (…) puterea de vindecare prin lumina Străbunului Soare și mașinile inventate, ca să muncească în locul oamenilor. Păcatul rasei albe a guganilor era că nu voiau să împărtășească celorlalte rase, pe care le priveau cu un aer de superioritate, invențiile lor. Guganii purtau straie albe, se păstrau curați și puternici, urau murdăria, praful, noroiul. Își construiau case din piatră, marmură și cristal, aveau plante artificiale care mențineau un aer curat, de aceea trăiau mai mult decât celelalte rase. Acestea nici nu aveau voie în aria lor, decât ca servitori, cântăreți și dansatori. Fiind atât de iubitori de puritatea cristalelor și a altor minerale, din care făceau instrumente de comunicare de mare precizie, guganii au rănit-o pe Mama Pământ, care a distrus această civilizație, pentru că periclita viața Terrei, riscând să înlocuiască tot ce era natural cu surogate artificiale."
Indienii cherokee spun că „12 planete locuite din sistemul nostru solar aveau câte un craniu de cristal, în care era memorată întreaga lor istorie. Al 13-lea, cu care formau un sistem, se afla pe Pământ. Împreună produceau un flux electric extrem de puternic. De fapt, ar exista 52 de cranii de cristal (Ciclul Sacru al anilor Soarelui), dintre care 13 se aflau în posesia mayașilor. Acestea fuseseră aduse pe Pământ de ființe din afara Terrei și conțineau date codificate despre istoria Cosmosului, date care urmau să fie dezvăluite și pământenilor atrunci când aceștia vor putea să le înțeleagă."
„Noi, Craniile de Cristal, suntem aici pentru a vă spune despre ciclurile inițierii voastre și ale planetei, prin care treceți acum. INIȚIERILE ÎN CELE 12 PORȚI. Oamenii au trecut prin aceste porți acum mulți eoni, dar ar lua câteva vieți să intri numai printr-o poartă și câteva vieți să lucrezi prin poarta însăși. Timpul de acum se accelerează și poarta finală, a 13-a, este aproape re-deschisă. Fiecare Poartă vă oferă o priveliște și o experiență a Conștiinței mai înalte. A 13-a Poartă este experiența reuniunii cu Sursa, Sinele vostru Dumnezeu. Aceasta vă va da o idee despre ceea ce este Sursa și puteți experimenta Sursa, când vă depășiți limita. Procesul inițierii celor 12 porți este o parte a ascensiunii la care lucrați în această viață. Intrarea în cea de a 13-a Poartă este completarea procesului și vă veți reconecta complet cu particolele voastre Dumnezeu. Fiecare dintre porți are o vibrație specifică și o energie, și este conectată la unul dintre Craniile de Cristal. (…) Noi suntem Craniile de Cristal. Și noi vă invităm să vă conectați cu noi. Și lăsați-ne să vă ajutăm să intrați și să treceți prin fiecare dintre porți. (…)" (http://www.lightworkers.org/)
„Conform unei teorii ezoterice, mayașii ar fi codificat informații sacre în cele 13 cranii de cristal (12, după unele păreri), iar, la data de 21 decembrie 2012, acestea s-ar fi activat, facilitând accesul omenirii la aceste informații, odată cu saltul evolutiv al conștiinței marcate de transformarea interpretată, în mod greșit, ca fiind sfârșitul lumii. Atunci, oamenii își vor reaminti faptul că ei sunt ființe de lumină, materializate pe Pământ pentru a experimenta fizicalitatea și timpul, și că tot în lumină se vor întoarce, la sfârșitul vieții fizice."
Cert este faptul că, încă din secolul trecut, povestea celor 13 cranii de cristal a suscitat atenția și interesul lumii. „Au fost găsite în mai multe zone din America de Sud și Centrală. Au fost vândute și revândute de sute de ori de-a lungul secolului. Craniile reprezintă simbolul morții și se presupune că au fost construite acum 36.000 de ani. Au fost plasate în punctele-cheie ale Americii. Civilizațiile amerindiene (mayase, incașe, aztece) au deținut, fiecare, câte un asemenea craniu de cristal, folosindu-le în ritualuri pe care, azi, nu le putem înțelege.
Nu se știe cum au fost construite, au dimensiuni perfecte și nu pot fi reproduse exact, deși falsurile au constituit un adevărat blestem, știrbindu-le importanța lor și afectând interesul public. Pe piața mondială există sute de cranii de cristal, unele muzee deținând chiar exemplare false. Dar craniile originale dau încă de gândit cercetătorilor, care au ajuns la o concluzie șocantă…: au fost construite de extratereștri." În ultimele două secole, în diferite locuri ale lumii au fost descoperite 12 cranii, realizate din cristal, ametist, topaz, cuarț și alte materiale dure, care au iscat numeroase presupuneri privind existența extratereștrilor.
„Specialiștii în prelucrarea cristalelor afirmă că felul în care au fost tăiate aceste obiecte este atipic și este aproape imposibil ca ele să fi fost realizate de mâna unui om. Șeful catedrei de cristalografie și mineralogie de la Universitatea din Pasadena, John Rowen, susține această idee, explicând: «Un cristal crește pe trei planuri diferite, de-a lungul unor axe cristalografice. În funcție de unghiul în care se află aceste planuri, se formează fețele pietrei. Dacă un cristal e prelucrat în sens invers axelor sale, materialul se sparge pur și simplu în bucăți foarte mici. Ținând cont de mijloacele tehnice existente astăzi, e imposibil de realizat așa ceva». De asemenea, Rowen spune că niciunul dintre craniile descoperite nu prezintă urme de șlefuire: «Sunt făcute dintr-un singur bloc de cristal și nu se vede vreo urmă pe care ar fi lăsat-o, cu certitudine, orice obiect folosit pentru modelarea craniilor. Singura explicație logică e că aceste obiecte au fost realizate doar prin frecarea cu mâinile, lucru posibil. Am calculat, însă, că, pentru modelarea unui singur craniu, ar fi fost nevoie de cel puțin 600 de ani, și asta datorită durității materialului și complexității obiectelor". Specialiștii de la HP nu au putut să-și explice metoda anticilor de a lucra craniile dintr-un singur bloc, deseori în contra axelor naturale ale cristalului. Una dintre cele mai interesante observații ale celor de la Hewlett- Packard (HP), celebra firmă care produce sisteme electronice și care are cele mai performante cercetări în domeniul cristalelor, este aceea că aceste cranii pot avea rol de cip de memorie, într-un mod nedescoperit încă, fiind din același material din care sunt obținute cipurile de memorie ale computerelor.
Tradiția mayașă spune că, atunci când bătrânul șaman al tribului simțea că i-a sosit timpul să plece din lumea asta, alegea un tânăr cu aptitudini de șaman, intrau amândoi în templul unde era ținut craniul, iar acolo bătrânul transfera toate cunoștințele sale asupra tânărului, printr-un ritual ce implica craniul de cristal.
Urmașii de azi ai mayașilor le folosesc ca „pietre vindecătoare". Cercetările moderne certifică faptul că vibrațiile puternice ale cristalelor intră în rezonanță cu vibrațiile organelor interne ale corpului uman, reechilibrând nivelul energetic al organismului. Ar merita verificat dacă, într-adevăr, reunirea craniilor ne-ar putea furniza informații importante.
„Dintre craniile de cristal care circulă pe la diverși colecționari, patru sunt construite din cuarț antic transparent, ametist, cuarț roz și cuarț fumuriu. Acestea fac parte din cele 13 despre care legendele mayașe spun că vor asista lumea la trecerea într-un alt ciclu de viață. Ca ele să-și împlinească menirea, trebuie să fie în posesia descendenților mayașilor. Când acestea vor fi reunite, vor avea puterea să salveze omenirea, transmițând date importante pentru salvarea Pământului. Unul din craniile antice se află în prezent la Londra, iar altul la Paris. Descendenții mayașilor au doar un singur craniu, pe care l-au ascuns, ca să-l protejeze de vânătorii de comori. Al patrulea se află în Canada. Tradiția unor triburi spune că adevăratele cranii vorbesc. Sunt 13, pentru că reprezintă Soarele, Luna, și 10 planete ale sistemului nostru solar, iar al 13-lea îl reprezintă pe Quetzalcoatl, Șarpele cu Pene sau Șarpele Zburător, care se va întoarce să conducă sistemul solar. (n.n - vă sună cunoscut ???)"
Întâmplător sau nu, 2012 a fost Anul Dragonului, Șarpele Zburător! Anul mayaș avea 13 luni și 20 de zile și existau 13 zei ai lumii de deasupra, fiecare reprezentat de un craniu. Triburile care au transmis legenda craniilor ce vor salva lumea sunt mayașii din Mexic, care au consemnat-o în Popol Vuh, aztecii din Mexic, indienii navajos din sud-estul SUA, cherokee și seneca (Liga irocheză) din nord-vestul SUA."
Nu știu ce părere au guganii/gugulanii noștri despre povestea asta. Poate ar merita să-i întrebăm! „Kogaionul, din timpul statului dac, este tot o replică a originarului munte sacru Ceahlăul sau Ghedeonul din timpuri străvechi. Astăzi, acest munte poartă numele de Godeanu. Acest munte are toate caracterele amintite de Strabon - există pe acest munte, la înălțime, un platou, unde avea acces mulțimea. La mică distanță este vârful Gugu, ce are două peșteri în apropiere, numite și azi peștera lui Zamolxe, și una a lui Scorillo. Aici se pregăteau inițiații. (…) Muntele are toate caracteristicile unui Kogaion, luând în considerare și populația care exista și există încă, la poalele muntelui Gugu, numiți, guganii, semnalați pe aceste locuri de N. Densușianu („Dacia Preistorică", 1913), ca niște oameni foarte înalți, ce se țin mai de neam, mai mândri, care trăiesc într-un trib, izolați, și se căsătoresc numai între ei. Urmașii lor trăiesc și azi, mai la sud în zona Timișoarei, zicându-și gugulani. Guganii, sau kogaianii sunt gudainii, godianii, godienii, sunt locuitori ai Kogaionului antic, Godeanul de azi. Găsim în structura toponimului Godeanu, aceleași lexeme componente ca în Koga-Eon-ul, adică: God=Sfânt și Ea(o)n=Dumnezeu; adică Muntele Sfânt al lui Dumnezeu."
Inevitabil, mă întorc la… traducerea textului mayaș: „Fiecare Poartă vă oferă o priveliște și o experiență a Conștiinței mai înalte. A 13-a Poartă este experiența reuniunii cu Sursa, Sinele vostru Dumnezeu. (…) este completarea procesului și vă veți reconecta complet cu particolele voastre Dumnezeu. Fiecare dintre porți are o vibrație specifică și o energie, și este conectată la unul dintre Craniile de Cristal."
Trăim în legendă? Sau legenda ne trăiește pe noi? Bătrâni mai suntem!
