BASTIONUL TĂBĂCARILOR DIN CETATEA MEDIEVALĂ TÂRGU-MUREȘ GĂZDUIEȘTE O EXPOZIȚIE DE PICTURĂ DEDICATĂ UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE ȘI SĂRBĂTORII CENTENARULUI MARII UNIRI

Distribuie pe:

În ziua de 24 ianuarie a.c., ora 12.00, a avut loc vernisajul expoziției de pictură dedicată sărbătorii Centenarului Unirii, cât și a Unirii Principatelor Române, cu loc de desfășurare în Bastionul Tăbăcarilor, din Cetatea Medievală. Organizatorii evenimentului sunt Asociația Artiștilor Plastici Mureș și Consiliul Județean Mureș. Expoziția va fi deschisă pe termen nedefinit. Precizăm faptul că aceste lucrări au fost expuse anterior, la Galeria Unirea a Asociației Artiștilor Plastici Mureș (A.A.P.M.), pe o perioadă de două săptămâni și la vernisajul care a avut loc la 24 noiembrie 2018. Reamintim faptul că artiștii plastici care au lucrări expuse sunt: Biró Éva din Odorheiul Secuiesc, Banházi Gyöngy din Marghita, Cacovean Ioan Victor - Aiud, Cecălăcean Voichița - Cluj-Napoca, Cristea Maria - Cluj-Napoca, Czirék Lajos - Târgu-Mureș, Dobroiu Maria - Târgu-Mureș, Herinean Karina - Bistrița-Năsăud, Gergely Csaba - Satu Mare, Kelemen Tibor - Târgu-Mureș, Kellner Csaba - Reghin, Ilie Leu - Chișinău, Ionașiu Radu și Ionașiu Margareta - Dâmbău, Kulcsár Erzsébet - Târgu-Mureș, Kulcsár Pârvu Maria - Târgu-Mureș, Kárp Klára- Târgu-Mureș, Leah Olimpia- Târgu-Mureș, Mera Maria - Reghin, Mureșan Vasile - Târgu-Mureș, Neagoi Sofia - Târgu-Mureș, Oltean Rodica - București, Popescu Octavian Ioan - Cluj-Napoca, Rémán Melinda - Reghin, Rusu Ioan - Târgu-Mureș, Soó Emma - Târgu-Mureș, Todoran Cornelia - Sângeorgiu de Mureș, Veress Zsuzsa - Sângeorgiu de Mureș, Vescan Rodica - Târgu-Mureș și Vana Cornel - Turda. Lucrările expuse sunt în principal portrete alte personalităților care au contribuit substanțial și au marcat momentul Marii Uniri, compoziții pe tema Unirii, dar și flori. Chiar dacă, probabil, expoziția nu va fi chiar asaltată de vizitatori iubitori de artă, considerăm că este un foarte bun prilej pentru elevi și studenți de a vizita expoziția în grup și de a primi explicații pertinente din partea profesorilor însoțitori. Din partea domnului Czirjék Lajos, președintele A.A.P.M, avem câteva impresii pe care le-am notat: “În viitorul apropiat vom avea câteva expoziții planificate, în afara celor de la Sala Unirea, care se desfășoară în perioade succesive de câte două săptămâni. Urmează să avem o expoziție la Turda. Un grup de artiști plastici din asociația noastră vor participa cu câte două lucrări. Puțin mai târziu, vom avea la Satu Mare o expoziție mai amplă. În paralel, mai sunt câteva expoziții personale în Târgu-Mureș și în orașe din țară. În luna februarie, pe data de 27 a.c., vom avea Adunarea generală a asociației noastre, de la ora 16.00. În acea perioadă, vom avea o expoziție foarte interesantă, la Sala Unirea, rezervată colegilor noi, înscriși în asociație, în primul rând să ne cunoaștem mai bine. Avem 20 de noi membri înscriși anul trecut, în asociație. Va fi expoziția lor colectivă, cu vernisajul pe data de 16 februarie a.c., dacă îmi amintesc bine data”. Vasile Mureșan, director tehnic al A.A.P.M: “Vernisajul de astăzi este de fapt o expoziție cu lucrări pregătite în tabăra organizată cu lucrări dedicate Marii Uniri. Autorii au lucrat și acasă, în Cetate și, în final, au realizat o seamă de portrete cu personaje importante, participanți la Marea Unire. Această expoziție pusă pe simeză este și cu ocazia Micii Uniri, a Unirii Principatelor Române, avându-l în frunte pe col. Alexandru Ioan Cuza. A lipsit aici portretul lui Cuza, portretul lui Mihai Viteazu, sau portretul lui Burebista, care a făcut prima unire a românilor. Lucrările expuse aici sunt în majoritatea lor portrete. Puține sunt compoziții cu temă, vreo trei sau patru, pentru că asta s-a și cerut și asta și ilustrează Marea Unire pe înțelesul fiecăruia. Oameni care au făcut Unirea, care s-au sacrificat, și-au sacrificat averea, viața, s-au dedicat complet, să ne facă să înțelegem că împreună ne este mai ușor și mai bine. Noi am făcut această expoziție cu ocazia Unirii Principatelor și probabil că este un gest de ofrandă din partea noastră, pentru cei care s-au gândit că ar fi cazul să nu mai repetăm ceea ce spunea Herodot despre neamul geților și al tracilor, că sunt aproape la fel de mulți ca și injinu, numai că sunt împărțiți în o mulțime de triburi care se bat între ele. Ideea este să fim uniți.

La Mica Unire s-a vorbit despre “unirea la rumâni”. Am spus “rumân”, sau “arumân”, denumiri pe care le găsim pe tăblițele de la Mănăstirea Sinaia, scrise în vreo 15-16 variante, dar sunt sub forma “rumun”. Toți ne spun “rumâni”, deci, nu de la “Roma”, ci rumuni, care apare mult înainte de a exista romanii. Deci, trebuie să știm cine eram. N-am greșit când am spus “rumâni, cu “u”, nu cu “o”, pentru că, cuvântul “rumân” apare pe tăblițele, deocamdată din plumb, cândva erau din aur, de la Mănăstirea Sinaia. Acolo apare cuvântul “rumân”. Toate neamurile Europei ne spun “rumâni”: rumânsku, rumânskoe, “roumain”, apoi italienii și spaniolii, tot așa. Deci, noi suntem nu “români” și nu venim de la Roma, ci suntem rumâni. Această denumire apare mult mai dinainte. Atunci când scriitorii greci, din antichitate, vorbesc despre geți și despre țara rumânilor: diogeția și țara rumânilor. Or noi, aceia suntem. Prima unire a fost făcută de Burebista, cu vreo 95 de ani î.H., apoi de Mihai Viteazu, cel care a făcut unirea celor trei Principate Române. A mai dorit să facă unirea și Báthory. Să nu uităm și să nu neglijăm asta. Mica Unire a făcut-o Alexandru Ioan Cuza, care, din păcate, a șters alfabetul chirilic, scriere pe care, de fapt, o regăsim pe aceste tăblițe de plumb de la Sinaia și pe care, în măsură în care au putut fi descifrate de Chiril și Metodiu, literele respective sunt în proporție de peste 90 la sută imitații ale acestei scrieri pe care o foloseau străbunii noștri, mult înainte de a se inventa alfabetul lui Chiril și Metodiu. Cuza “l-a aruncat peste gard” și ne-a adus scrierea latină. Acum, cu această scriere latină suntem în Europa, pentru că europenii au preluat scrierea latină. Este foarte importantă această Mică Unire, cum este foarte importantă și Marea Unire, și, cum ar fi de așteptat, și o unire totală, în care toți românii, cei care sunt în afara granițelor țării, câteva milioane, să ne unim cu toții. Ar fi minunat.

 

Lasă un comentariu