UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA REGHIN, ÎN CADRUL UNUI SPECTACOL CULTURAL-ARTISTIC DE MARE ANVERGURĂ

Distribuie pe:

Primăria și Consiliul Local Reghin au organizat joi, 24 ianuarie 2019, de la ora 18.30, la Casa Municipală de Cultură “Eugen Nicoară” din Reghin, un spectacol cultural-artistic de mare amploare, prin care s-a sărbătorit Unirea Principatelor Române, acum, când se împlinesc 160 de ani de la realizarea acestui act istoric de mare importanță din istoria poporului român. Au luat parte la această manifestare un număr foarte mare de reghineni, sala dovedindu-se a fi neîncă-pătoare. Au fost prezente oficia-lități ale municipiului Reghin, precum și ale județului Mureș. La eveniment au participat și ec. Maria Precup, primarul municipiului Reghin, Mircea Dușa, prefectul județului Mureș, deputatul Vasile Gliga.

Toți cei prezenți au fost așteptați cu stegulețe tricolore. Evenimentul a fost deschis de Fanfara Municipiului Reghin, care a interpretat mai multe cântece patriotice și Imnul Național. Despre importanța acestui act istoric din viața poporului român a susținut o expunere prof. Sabin Urzică.

Apoi, în cadrul spectacolului artistic care a avut loc, au evoluat: Grigore Leșe, Sava Negrean Brudașcu, Ioan Berci, Orchestra Casei Municipale de Cultură “Eugen Nicoară” condusă de prof. Ioan Conțiu. Întreaga mani-festare s-a încheiat cu tradi-ționala Horă a Unirii, care a avut loc în centrul municipiului Reghin. A fost un eveniment cultural-artistic de mare amploare și profesionalism, un spectacol grandios prin care reghinenii au sărbătorit așa cum se cuvine cei 160 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Actul Unirii Principatelor, act de mare însemnătate din istoria poporului român, apare ca un rezultat firesc al dezvoltării treptate a conștiinței unității de origine, de limbă și de credință a românilor de pretutindeni, ca o încununare a strădaniilor de veacuri ale poporului român pentru reali-zarea unității sale statale. După războiul Crimeii (1853-1856), s-au creat condiții favorabile pentru unirea Țării Românești și a Moldovei, într-un singur stat. Unirea Moldovei cu Muntenia, în 1859, a fost un act revoluționar al poporului român în continuarea firească a Revoluției de la 1848, de luptă pentru recu-noașterea independenței și a unității românilor de către marile puteri vecine. “Dorința cea mare - proclama Adunarea ad-hoc din Moldova, la 7 octombrie 1857 - este unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită și neapărată, pentru că în Moldova și în Valahia suntem același popor, omogen, identic ca nici un altul, pentru că avem același început, același nume, aceeași limbă, aceeași religie, aceleași legi și obiceiuri, aceleași temeri și speranțe, aceleași trebuințe de îndestulat, aceleași hotare de păzit, aceleași dureri în trecut, același viitor de asigurat și, în sfârșit, aceeași misie de împlinit”.

Atât Unirea Moldovei și Țării Românești din 1859, care n-a avut de întâmpinat nicio dificultate internă, ci numai adversitatea marilor puteri vecine, cât, mai ales, Războiul din 1877-1878, în timpul

căruia românii transilvăneni și buco-vineni au participat ca voluntari, ca și cum era războiul țării lor - cum și era în fond -, au demon-strat cu tărie ireversibilitatea procesului istoric care evolua, implacabil pentru marile puteri, spre unirea deplină a poporului român.

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și în Țara Românească a fost un eveniment de o importanță epocală în istoria țării noastre, înfăptuind o dorință legitimă a poporului român, peste hotărârile Convenției de la Paris din 7/19 august 1858 și ale puterilor europene, care acordau Principatelor o uniune plină de contradicții. Prin dubla alegere a lui Cuza, poporul român din Moldova și din Țara Românească urmărea realizarea deplinei unități, creând premisele depășirii res-tricțiilor puse de Convenție, prin organizarea separată a fiecărui principat. Unirea din 1859, moment încrustat cu litere de aur pe răbojul marilor evenimente trăite și înfăptuite de poporul nostrum în decursul bătăliilor pentru afirmarea dreptului său sacru de a trăi liber, într-o patrie unitară, independentă și suverană, a constituit un pas decisiv pe drumul reunirii într-un singur stat a tuturor românilor.

Lasă un comentariu