În Transilvania, organizarea administrativ-teritorială are la bază vechile structuri autohtone românești, care în urma agresiunii și cuceririi maghiare au căpătat forme noi, ajungând să se închege la începutul secolului al XIV-lea. Diviziunile teritoriului transilvănean statornicite de către regalitatea maghiară erau: comitatele, districtele și scaunele. Primele comitate au fost introduse cu greu, din cauza rezistenței populației românești băștinașe, organizată în cnezate, voievodate, districte și țări. Inițial, organizații ale cetăților și domeniilor regale, comitatele devin în secolele XVI-XVIII organizații nobiliare, înzestrate cu o anumită autonomie, instrumente de apărare a privilegiilor nobiliare, locul unde era tranșată puterea acestora.
Primele comitate s-au constituit pe teritorii întinse, ca răspunzând, în bună măsură, vechilor formațiuni politice românești din secolele X-XI.
Așa, bunăoară, comitatul Solnoc se întindea, la început, de la Tisa până aproape de centrul Transilvaniei. Pe măsură ce organizarea administrativ-teritorială era mai bine delimitată, configurația comitatului Solnoc se modifică, teritoriul său împărțindu-se în patru comitate: Dăbâca, Solnocul din Afară, Solnocul din Lăuntru și Solnocul de Mijloc. De asemenea, din comi-tatul Bihor se desprind comitatul Crasna și comitatul Satu Mare.
În urma reorganizărilor succesive, situația comitatelor transilvănene se configurează astfel:
1. În Transilvania istorică și geografică:
- Comitatul Alba, care avea 13 opide (târguri) și 239 sate
- Comitatul Cluj (Cojocna), care avea un oraș (Clujul), 5 opide și 197 de sate.
- Comitatul Dăbâca, cu un opid și 163 de sate.
- Comitatul Hunedoara, cu 5 opide și 294 sate.
- Comitatul Solnocul Interior, cu 4 opide și 192 sate.
- Comitatul Târnava, cu 2 opide și 117 sate.
- Comitatul Turda, cu 6 opide și 167 sate.
2. În Partium (Părțile Ungurene, reaplicate):
- Comitatul Crasna, cu un opid și 69 sate.
- Comitatul Solnocul de Mijloc, cu 2 opide și 144 sate.
- Comitatul Zarand, cu un opid și 92 sate.
3. Districte:
- Districtul Chioar, cu un opid și 89 sate.
- Districtul Făgăraș, cu un opid și 62 sate.
Comitatul era condus de un comite (comes curialis) numit de către rege sau de către voievodul Transilvaniei, și de un locțiitor al acestuia, vicecomitele (vice comes), numit la început de către comite, iar mai apoi ales de către nobilimea din comitat. Ei erau ajutați în îndeplinirea sarcinilor de juzii nobililor, aleși și ei de către obștea nobilimii comitatului, ce se întrunea în adunările ei proprii (congregatio comitatensis).
Alături de comitate, care erau organisme ale regalității, dominate de către nobilimea ungurească, românii aveau propriile lor organizații teritoriale, numite districte, care cuprindeau un număr de cnezate și voievodate locale anterioare cuceririi Transilvaniei de către unguri.
