SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GUVERNULUI, PARLAMENTULUI ȘI PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI PRIVIND NORMALIZAREA CONVIEȚUIRII INTERETNICE DIN JUDEȚELE COVASNA, HARGHITA ȘI MUREȘ

Distribuie pe:

str. Miko Imre nr. 2, mun. SF. GHEORGHE, jud. COVASNA, tel./fax: 0267.313534, email: forumulcivicalromanilor@gmail.com; www.forumharghitacovasna.ro

Noi, reprezentanții românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș - conducerile celor 44 de organizații culturale, științifice și civice, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna și Harghita, primari, viceprimari, consilieri locali și județeni, parlamentari, lideri județeni ai principalelor partide politice, directori ai unor instituții de cultură, clerici și mireni, întruniți azi, 26 ianuarie 2019, la Sf. Gheorghe, îngrijorați de lipsa de reacție a Guvernului, Președinției și Parlamentului României față de știrea potrivit căreia, în decembrie 2018 a fost lansat la Budapesta “Programul pentru dezvoltarea economică a Ținutului Secuiesc”, pentru finanțarea căruia Guvernul Ungariei a alocat un buget de 25 de miliarde de forinți, în urma dezbaterii principalelor aspecte privind starea actuală a comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, acum, la începutul secolului al II-lea de la Marea Unire, Vă adresează următoarea scrisoare deschisă, prin care vă solicită să adoptați măsuri urgente și ferme, care să asigure dăinuirea românească în Arcul Intracar-patic, stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a “ținutului secuiesc” și normalizarea conviețuirii interetnice în județele menționate, ajunsă într-un stadiu îngrijorător, datorită forțelor extremiste care militează pentru autono-mie teritorială etnică maghiară în zonă, neținând cont de interesele și sen-sibilitatea românilor, de legislația și Constituția țării noastre.

I. Propuneri pentru stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a “ținutului secuiesc”

1. Solicităm Guvernului României să înființeze, în regim de urgență, un Depar-tament pentru comunitățile românești numeric minoritare și să adopte o strategie de dezvoltare economică și socială pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, care să asigure o conviețuire interetnică normală, într-un areal multietnic și pluriconfesional, și nu într-o enclavă etnică, cu statut de co-suveranitate statală cu formațiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta.

2. Cerem Guvernului, Parlamentului și Președinției României să formuleze reacții ferme de respingere și dezaprobare a ingerințelor anormale ale Guvernului de la Budapesta, în problemele interne ale României, și să solicite respectarea prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria.

3. Solicităm instituțiilor abilitate ale statului român să monitorizeze și să analizeze temeinic consecințele, pe termen mediu și lung, ale obținerii dublei cetățenii de către concetățenii noștri maghiari și ale circulației libere a proprietăților funciare și nu numai, a investițiilor strategice realizate de statul maghiar în zonă și a lipsei unor asemenea investiții din partea statului român.

4. Propunem să se adopte o inițiativă legislativă, după modelul existent în Slovacia, prin care să nu se mai permită cetățenilor cu dublă cetățenie să candideze și să ocupe funcții în administrația publică centrală și locală din România.

5. De asemenea, propunem tuturor partidelor politice parlamentare să adopte un pact (asemănător pactului de la Snagov, prin care s-a hotărât aderarea României la Uniunea Europeană), prin care să se declare solemn faptul că autonomia teritorială pe criteriul etnic să nu fie niciodată adoptată în România.

6. Ministerul de Externe să solicite ca, în toate campaniile electorale din Ungaria, adresate și maghiarilor din România, să nu se promoveze atitudini neloiale statului român, contrare spiritului civic și unei conviețuiri normale, să nu propage informații deformate referitoare la cultura și istoria poporului român, și care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.

7. Propunem modificarea Codului Penal în sensul sancționării cu pierderea calității de parlamentar sau a celei de demnitar al Statului Român a celor care nu respectă jurământul față de Țară, depus cu ocazia investirii lor în aceste demnități.

8. Considerăm că este necesară legiferarea înăspririi sancțiunilor, inclusiv prin demitere și privare de libertate, aplicate celor care aduc atingere însemnelor naționale: imn, drapel și stemă, atitudini astăzi curente, devenite specifice liderilor comunității maghiare, sancționate în prezent doar prin amenzi administrative aplicate reprezentanților auto-rităților locale, care recidivează, achitându-le nonșalant cu susținere financiară străină.

9. Se impune legiferarea obligativității unui sistem de verificare a loialității celor care ajung să ocupe funcțiile de conducere în structurile politice, administrative, de ordine și de apărare.

10. Instituțiile abilitate ale statului să asigure gestionarea și contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial pe criteriul etnic, prin lansarea de ziare și platforme

on-line în limba română, prin intermediul cărora își promovează obiectivele.

11. Cerem instituțiilor publice, centrale și locale, să nu poarte corespondență cu “organizația politică”, nerecunoscută legal în România, așa numită Consiliul Național Secuiesc și acționarea acestuia în instanță pentru activitate neconformă cu legislația României.

12. Editarea unui volum de istorie a Transilvaniei de circa 250-300 de file, scrisă anume pentru cititorul neromân, tradusă (și adaptată specificului fiecărui mediu) în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, portugheză, chineză, maghiară etc. Și distribuită la toate bibliotecile naționale, universitare și de colegiu din lume și tuturor bibliotecilor, de la municipiu, și mai departe, în Europa, pentru a informa opinia publică, cu onestitate științifică, despre trecutul și prezentul românilor din această zonă, cei care au dat atâția martiri pentru idealurile nobile ale Umanității, de Demnitate, Dreptate și Libertate, și pentru a se cunoaște, tot cu onestitate științifică, și trecutul comunităților etnice conlocuitoare.

13. Editarea mai multor publicații care să se adreseze cu țintă cititorilor din afara României, desigur, în limbile țărilor respective, dar și organizarea de evenimente pentru promovarea potențialului și valorilor românești: turism, etnografie, tradiții, colaborarea ONG-urilor din țară cu cele din străinătate, pentru realizarea acestor scopuri și pentru înlăturarea prejudecăților legate de români și de România.

14. Finanțarea presei scrise, de expresie română, din Harghita și Covasna, a cărei existență este grevată de mari lipsuri materiale, presă ce apare într-o zonă defavorizată informațional, în care sunt vehiculate prioritar idei și opinii adverse românilor, ca etnie, și României, ca stat.

15. Solicităm Președintelui României, Klaus Iohannis, să dezbată, în regim de urgență, problemele din județele Covasna, Harghita și Mureș, ce vizează siguranța națională, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, unde să se adopte măsurile ce se impun.

II. Propuneri pentru asigurarea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic

1. Solicităm specialiștilor din Guvernul și Parlamentul României să asigure definirea și recunoașterea politico-juridică a conceptului de minoritate numerică și punerea acestuia în egalitate formală cu conceptul de minoritate națională.

2. Reluăm propunerea asigurării prin lege a reprezentării permanente a electoratului românesc din județele Covasna și Harghita în Camera Deputaților: în cazul în care aceasta nu se realizează prin redistribuirea mandatelor la nivelul țării, numărul deputaților să fie suplimentat cu câte un mandat acordat candidatului care obține cele mai multe voturi la nivelul celor două circumscripții electorale, și în conducerea autorităților publice locale, a instituțiilor deconcentrate și a celor de învățământ și cultură.

3. Revenim cu solicitarea, rămasă nesolu-ționată de ani de zile, referitoare la asigurarea finanțării de la bugetul central a instituțiilor, publicațiilor și asociațiilor și fundațiilor culturale, religioase și civice din județele Covasna, Harghita și Mureș, după modelul de finanțare a comunității maghiare.

4. Sprijinirea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș pentru obținerea statutului de Organizație de utilitate publică, în vederea subvenționării de la bugetul central a proiectelor și programelor identitare inițiate de acesta.

5. Adoptarea proiectului “Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita”, în cadrul căruia - pe baza unor programe de parteneriat stabilite între Centrele de Cultură ale unor județe din țară și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și alte instituții și asociații culturale românești, din cele trei județe - se va asigura susținerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, științific, în comunitățile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș.

6. Înființarea unui grup de lobby, format din parlamentari și europarlamentari repre-zentând toate forțele politice, care să desfă-șoare o acțiune coordonată și consecventă, menită să asigure sprijinul românilor din cele trei județe, în scopul stopării fenomenului părăsirii locurilor natale.

7. Acordarea de burse anuale de studiu (echivalentul unui procent de 50% din salariul brut minim pe economie) tuturor elevilor care se înscriu și celor care sunt deja înscriși în școlile și în secțiile cu predare în limba română din cadrul unităților de învățământ din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș.

8. Includerea în grila de programe a televiziunii naționale și a radioului public a unor emisiuni consacrate românilor și conviețuirii interetnice din Arcul Intracarpatic.

9. Urgentarea adoptării Legii cadastrului național, sau emiterea unor acte normative privitoare la înscrierea în Cartea funciară a proprietăților înregistrate în prezent în registrele agricole deținute de primării, ca măsură provizorie menită să asigure acordarea subvențiilor europene deținătorilor de terenuri agricole, ca urmare a condiționării acestora - începând cu acest an - de actele de proprietate.

10. Asigurarea finanțării pentru construirea autostrăzilor Târgu Mureș - Iași, Brașov - Bacău și darea în folosință a aeroportului Brașov; investiții în infrastructura turismului ca prioritate economică a zonelor Covasna - Întorsura Buzăului, din județul Covasna și valea Mureșului Superior (zona Topliței), din județul Harghita.

III. Propuneri pentru normalizarea conviețuirii interetnice în județele Covasna, Harghita și Mureș

1. Crearea unui climat de armonie interetnică și lupta împotriva oricărei discriminări pe motiv de rasă, etnie sau credință religioasă a stat întotdeauna la baza activității noastre și ne propunem ca și în viitor să milităm în acest sens, solicitând Guvernului României să coopteze cât mai mulți specialiști în comunicare și bună înțelegere în acest sens, să sprijine promovarea unor proiecte culturale comune cetățenilor de etnie română cu cetățenii de etnie maghiară.

2. Încheierea unor parteneriate și înfrățiri, având ca modele acțiunile similare din perioada interbelică, între școli și instituții din județele Covasna, Harghita și Mureș, cu instituții și asociații similare din alte județe ale României, chiar din jurul granițelor României și din diaspora, evenimente care vor contribui la o mai bună și benefică cunoaștere reciprocă.

3. Susținerea financiară a unor turnee în zonă ale instituțiilor, de spectacole din principalele centre culturale ale țării; programarea unor manifestări sportive de anvergură internațională care să atragă interesul susținătorilor din întreaga țară; finanțarea cu prioritate a unor producții cinematografice și de televiziune care să promoveze zona și exemplele bune de conviețuire interetnică etc.

4. Continuarea proiectelor “Carte frumoasă - cinste cui te-a scris” și “Primăvara harghiteană a prieteniei”, inițiate și realizate de Asociația Comunitară Românească din Miercurea-Ciuc, proiecte care își propun să realizeze stimularea învățării limbii române de către copii de etnie maghiară și o mai bună cunoaștere reciprocă între copiii români și maghiari din zonă.

5. Crearea și editarea unui manual de Istorie a românilor din Covasna, Harghita și Mureș - în contrapondere cu Manualul de istorie a secuilor - pentru ca elevii români din aceste județe să-și poată dezvolta și mai mult conștiința că sunt autohtoni și acasă pe meleagurile lor, locuite și de strămoșii lor, din cele mai vechi timpuri.

6. Finanțarea unor tabere interetnice, pentru copii și tineri, cu programe distractiv-instructive și culturale bine alese și care să dezvolte un câștig de încredere reciprocă și de eliberare de tensiuni interetnice.

7. Asigurarea resurselor financiare necesare organizării de mese rotunde, anual, cu autori de cărți de istorie și de literatură care promovează lucrări valoroase în sprijinul relațiilor de armonie interetnică și constituirea unui juriu care să premieze aceste lucrări.

8. Finanțarea de către Guvernul României a unor cercetări permanente la Arhivele Naționale din Budapesta pentru editarea unor corpusuri de documente care conțin informații despre românii transilvăneni, inclusiv despre cei din județele Covasna, Harghita și Mureș, pentru că detensionarea relațiilor româno-maghiare constă mai ales în apelul la istoria reală și nu la cea inventată, propagandistică, așa cum procedează unii istorici maghiari, la comandă politică.

Sfântu Gheorghe, 26 ianuarie 2019

Lasă un comentariu