Șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, s-a aflat, săptămâna trecută, la București, unde a participat la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre UE.
Pe agenda discuțiilor purtate de oficialul ungur cu ministrul român al sănătății, Sorina Pintea, s-a aflat și problema riscurilor pe care le implică migrația ilegală.
În urma întrevederii avute, Szijjártó a declarat pentru MTI că Sorina Pintea este de acord că migrația ilegală prezintă un risc crescut pentru sănătate, întrucât migranții pot fi purtători de agenți patogeni, virusuri tropicale rare sau chiar necunoscute în Europa.
“Am căzut de acord să facem împreună achizițiile de vaccinuri împotriva agenților patogeni și a virusurilor rare, respectiv ca, în cadrul organizațiilor internaționale, să ne coordonăm pozițiile legate de sănătate” - a spus ministrul de externe al executivului de la Budapesta.
La finele lunii ianuarie, Oficiul pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a făcut public primul raport asupra stării de sănătate a migranților / refugiaților de pe continent. Potrivit documentului, aceste persoane sunt mai expuse riscurilor de îmbolnăvire decât populațiile din țările care îi primesc. Faptul se datorează sărăciei sau schimbărilor intervenite în modul lor de viață.
“În prezent, sistemele politice și sociale se străduiesc să abordeze, cu înțelegere și în mod pozitiv, fenomenul deplasării și migrației. Acest raport este primul de acest fel și ne oferă o imagine de ansamblu asupra sănătății refugiaților și migranților din regiunea europeană a OMS, într-un moment în care acest fenomen ia amploare în întreaga lume”, afirmă dr. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS Europa.
Raportul prezintă cele mai recente date disponibile privind sănătatea refugiaților și migranților din regiunea europeană a OMS, și a fost realizat pe baza analizei a peste 13.000 de documente.
Datele relevă că, la sosirea în țările gazdă, refugiații și migranții nu suferă, în general, de boli netransmisibile, însă, dacă trăiesc în condiții de sărăcie, dacă își schimbă modul de viață și regimul alimentar, sunt mai expuși bolilor cronice și accidentelor vasculare cerebrale decât populațiile autohtone.
Pe de altă parte, refugiații și migranții sunt mai puțin expuși la toate formele de cancer, cu excepția cancerului de col uterin. În rândul acestei categorii de persoane, este însă probabil ca boala să fie diagnosticată târziu, consecințele fiind mult mai grave decât în cazul populației din țara gazdă.
În ce privește infecția HIV/SIDA, datele relevă că o parte semnificativă dintre migranții seropozitivi au contractat boala după ce au sosit în Europa și că, în ciuda ideilor vehiculate, riscul de răspândire a bolilor transmisibile între migranți sau refugiați și populația locală este foarte mic.
Depresia și anxietatea au tendința de a-i afecta pe refugiați și migranți mai mult decât pe cei din țările gazdă. În general, aceștia prezintă și un risc crescut de îmbolnăvire, precum și o rată mai mare a mortalității cauzate de diabet, mai ales în rândul femeilor. Totodată, ei pot dobândi mai ușor boli infecțioase, date fiind lipsa accesului la îngrijiri medicale, întreruperea asistenței medicale și condițiile de viață necorespunzătoare, cauzate de procesul de migrație.
Raportul mai arată că minorii neînsoțiți sunt vulnerabili la exploatarea sexuală, sunt mai expuși depresiei și au simptome de tulburare de stres posttraumatic.
În concluzie, susțin reprezentanții OMS, este necesar ca angajații din sistemul sanitar să înțeleagă riscurile implicate. Deși refugiații și migranții pot ajunge în Europa fără a fi imunizați, rata vaccinării poate crește odată cu șederea lor în țările gazdă. Medicii trebuie să se asigure că aceste persoane primesc vaccinurile de bază în conformitate cu programul țării respective. De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că accesul la serviciile de sănătate și sociale variază în zona europeană a OMS și sunt legate de statutul juridic, bariere lingvistice și discriminare.
Migranții internaționali reprezintă doar 10% din totalul populației din regiunea europeană a OMS. Mai puțin de 7,4% dintre aceștia sunt refugiați.
În lume, sunt peste un miliard de migranți, dintre care 258 de milioane sunt migranți internaționali, iar 763 de milioane sunt migranți interni. Din acest total, 65 de milioane sunt persoane deplasate/strămutate cu forța. Această creștere rapidă a mișcării populației are implicații importante asupra sănătății globale și, prin urmare, necesită o reacție adecvată din partea domeniului medical, spun experții OMS. (surse - euro.who.int, MTI).
