La finele anului trecut, Vaticanul anunța, fără a oferi explicații, demisia purtătorului de cuvânt american Greg Burke și a jurnalistei spaniole Paloma Garcia Ovejero, adjuncta sa, precum și numirea imediată a unui purtător de cuvânt interimar. Decizia a generat semne de întrebare. Numit în 2016, la 59 de ani, Greg Burke nu era un începător, nici un oarecine, venind ca jurnalist la Roma de la săptămânalul catolic “National Catholic Reporter”, revista “Time”, și fiind corespondent al postului american “Fox News”. Era al doilea membru al Opus Dei, ocupând postul de purtător de cuvânt al Vaticanului, după spaniolul Joaquin Navarro Valls, atotputernicul director de comunicare al lui Ioan Paul al II-lea. La rândul ei, în vârstă de 43 de ani, jurnalista spaniolă Paloma Garcia Ovejero, anterior corespondentă la Vatican a Cadena COPE, unul dintre principalele posturi de radio spaniole, era prima femeie ocupantă a poziției de număr doi la serviciul de presă al Vaticanului. Să fi fost scurgeri de informații păgubitoare pentru imaginea publică a “statului în stat”?
Cert este faptul că activitatea Pontifului a debutat în trombă în 2019. Din capul locului trebuie spus că este un Papă atipic, promovând o atitudine mai relaxată, uneori taxată fără menajamente de conservatori.
Ne reamintim că, în 2015, Papa Francisc făcea un pas uriaș spre noua generație, lansând în 27 noiembrie un album rock progresiv cu titlul “Wake up!”, piesele având ca text fragmente din discursurile sale dedicate tinerilor din lume, precum un set de lyrics marca “Tony Pagliuca” (ex. “La Orme”). Albumul rock a fost primit cu interes de milioane de oameni, mai ales că știrea fusese anunțată de celebra revistă “Rolling Stone”.
Este un aspect relevant, cred, privind personalitatea celui care, în fruntea Bisericii Catolice, se manifestă ca un deschizător de drumuri. Unde vor duce aceste drumuri rămâne de văzut. Multe dintre discursurile sale conțin adevăruri dureroase și îndemnuri la echilibru, bun-simț și compasiune.
De Crăciun pleda împotriva unui consumerism fără sens, luând în considerație nu doar numărul uriaș al flămânzilor planetei, ci și încărcătura de mizerie toxică pe care o degajă cantitatea catastrofală a deșeurilor nereciclabile.
În fine, poate că nici acestea nu par apeluri suficient de relevante, comparativ cu spiritul belicos și revanșard ce pare a fi luat mințile locuitorilor bătrânei Terra, sângele brăzdând toate meridianele și paralelele globului.
Duminica trecută, după opt sute de ani de război rece sau... efectiv, între creștini și musulmani, Papa Francisc a devenit primul cap al Bisericii catolice care a vizitat Peninsula Arabă și declarând “Anul 2019 - Anul Toleranței”. Asta, la doar câteva ore după ce a condamnat dur războiul din Yemen, o țară săracă a cărei populații se confruntă cu o puternică criză umanitară și unde Emiratele Arabe Unite joacă un rol militar major!
Pe drum, în avion, Papa fusese anunțat că “la Abu Dhabi plouă, ceea ce «în aceste țări este considerat un semn de binecuvântare».
Într-adevăr, credincioșii s-au adunat duminică sub o ploaie neobișnuită în fața Catedralei «Sfântul Iosif» din metropolă, pentru a intra în posesia ultimelor bilete” pentru slujba pe care avea s-o oficieze marți, 5 februarie, fiind așteptați peste 120.000 de credincioși.
În Emiratele Arabe Unite trăiesc peste un milion de romano-catolici. În consecință, oficialii de la Vatican au transmis că doresc o prezență mai puternică a Bisericii Catolice în Emiratele Arabe Unite. Papa Francisc a fost întâmpinat la sosire de prințul coroanei, Mohammed bin Zayed al-Nahyan, personalitate politică influentă, mândru de “coexistența pașnică” între religiile din țara sa. Acesta i-a remis Papei Francisc un act notarial, datat din 1963, care oferea un teren pentru construirea primei biserici catolice în Emiratele Arabe Unite.
Imediat după aterizare, Pontiful a transmis că urmărește criza umanitară din Yemen cu multă îngrijorare și că “se folosește de slujba sa de duminică din Vatican pentru a solicita părților implicate să implementeze un acord de pace și să vină în ajutorul milioanelor de oameni afectați de războiul civil.”
Înainte de a sosi duminică în Abu Dhabi, papa Francisc îi îndemnase pe participanții la războiul din Yemen “să favorizeze într-o manieră urgentă respectarea acordurilor stabilite” sub egida ONU, mai ales pentru a permite un armistițiu în orașul portuar Hodeida, esențial pentru coordonarea în regiune a ajutorului umanitar internațional. Populația yemenită plătește un tribut greu și “foarte mulți copii suferă de foame”, a reamintit liderul de la Vatican. Emiratele Arabe Unite sunt criticate de ONG-uri pentru intervenția lor militară din Yemen începând din 2015, alături de formațiunile aflate la putere, aflate în război cu rebelii Houthis.
În cursul vizitei sale de trei zile, Papa s-a întâlnit și cu Ahmed al-Tayeb, imamul suprem al Moscheei al-Azhar, pe care l-a vizitat în Egipt, în 2017, și care a avut discursuri foarte dure la adresa jihadiștilor. Marele imam din Al-Azhar prezidează “Consiliul musulman al străbunilor”, o fundație creată în Abu Dhabi pentru a promova pacea, și care se află la originea acestei reuniuni interreligioase internaționale. Aproximativ 700 de personalități au participat la întrevederea de luni, inclusiv patriahi ai bisericilor creștine orientale și rabini.
Potrivit Vaticanului, “reuniunea este mesajul” celei de-a 27-a vizite întreprinse de Papa Francisc în străinătate. Fostul cardinal argentinian Jorge Bergoglio a decis să preia numele papal Francisc datorită pasiunii Sfântului Francisc de Assisi pentru fraternitate universală și sărăcie.
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite interzic orice exploatare politică a religiei, în special de către islamiștii din mișcarea Frăția Musulmană.
În 2014, Emiratele Arabe Unite s-au alăturat coaliției internaționale antijihadiste din Siria și, pentru a-și demonstra “toleranța zero față de extremism”, au interzis 83 de grupări considerate teroriste.
Papa Francisc a cerut deja lumii musulmane - lideri politici, religioși și universitari - să condamne fără ambiguitate terorismul, sursă a islamofobiei.
Emiratele Arabe Unite sunt preocupate sistematic și minuțios de imaginea țării cu o populație alcătuită de peste 85% din expatriați de toate naționalitățile și toate religiile. “Este o țară care încearcă să fie un model de coabitare”, a declarat Papa Francisc.
Toate bune și frumoase, numai că fără ordine și disciplină nu mișcă nimic în acest emirat, care “controlează mass-media locală, interzice partidele politice și îi încarcerează pe opozanții săi”, conform Amnesty International și Human Rights Watch, care au cerut liderului de la Vatican să abordeze în cadrul discuțiilor oficiale chestiunea drepturilor omului.
“Am venit aici ca un frate!” - este declarația Papei Francisc, preluată de toată presa din Emiratele Arabe Unite.
În timpul vizitei sale în Abu Dhabi, Papa Francisc a asistat la o spectaculoasă ceremonie militară: avioane de vânătoare au survolat uriașul palat prezidențial, eliberând pe cer jeturi de fum galben și alb, culorile drapelului Vaticanului.
Suveranul Pontif i-a înmânat gazdei sale un medalion încadrat, care prezintă o întâlnire din 1219, în plină Cruciadă, între Sfântul Francisc de Assisi și sultanul Malik al Kamil, în Egipt, considerat un veritabil pilon vechi de 800 de ani al dialogului dintre musulmani și catolici.
Dialogul interreligios, în special cu Islamul, a devenit o temă majoră pe durata primilor șase ani din mandatul papei Francisc.
În ultima zi a vizitei sale, marți, Papa Francisc a oficiat o slujbă pe stadionul din Abu Dhabi, “eveniment aproape nesperat” pentru credincioșii catolici din regiune, în majoritatea lor muncitori imigranți asiatici, provenind mai ales din Filipine și India. Aproximativ 135.000 de bilete au fost distribuite pentru ocuparea locurilor disponibile în interiorul stadionului. Spațiile din exteriorul acestuia au fost și ele invadate de credincioși, mulți dintre ei dorind să îl salute pe Papa Francisc, care s-a deplasat în deja celebrul “papa-mobil”.
“În această țară, prezența locașurilor de cult creștine frecventate de străini este tolerată, cu condiția ca aceștia să rămână discreți și să evite prozelitismul. Aproximativ 1 milion de catolici trăiesc în Emiratele Arabe Unite, reprezentând 10% din populația națională. Țara deține cel mai mare număr de biserici catolice din această regiune arabă - opt.
Totuși, nicio slujbă catolică nu poate fi oficiată în spațiile publice din Emiratele Arabe Unite. Din acest motiv, slujba papei Francisc va avea un caracter excepțional.
Atât, deocamdată, despre acest eveniment cu adevărat istoric pentru întreaga planetă.
În ceea ne privește, Papa Francisc va vizita România la sfârșitul lunii mai, la invitația președintelui Klaus Iohannis. Ultima vizită a unui Suveran Pontif în România a fost în urmă cu 20 de ani, când Papa Ioan Paul al II-lea numea România “Grădina Maicii Domnului”.
“Primind invitația Președintelui României, a Autorităților statului și a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în țară noastră în perioada 31 mai - 2 iunie 2019. Cu această ocazie, Sanctitatea Sa va vizita orașele București, Iași și Blaj și Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc. Programul de călătorie va fi publicat la o dată ulterioară”, a anunțat Administrația Prezidențială. În 1999, în Mesajul rostit de Papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia primei sale vizite într-o țară majoritar ortodoxă, Sanctitatea Sa a atribuit României numele de “Grădina Maicii Domnului”, atribut considerat de mulți drept o declarație de curtoazie. În 2015, președintele Klaus Iohannis a fost primit, la Vatican, de Sanctitatea sa Papa Francisc, șeful statului dăruindu-i Suveranului Pontif o gravură cu orașul în care a fost primar, Sibiu, și o monedă de aur.
Să-l așteptăm cu respectul cuvenit, fără strigături interreligioase și intoxicări de presă! Ameno!
(Surse: adev.ro/pl5vvz, adev.ro/pklue1, Agerpres, mediafax.ro, Csaba Szabó - Cluj Napoca)
