- Convorbire cu dl. ing. Cristian Bratanovici, director A.B.A.M. -
ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ, ÎN CÂTEVA DATE TEHNICE
De curând, am înregistrat o convorbire pe care am avut-o la Administrația Bazinală de Apă Mureș - A.B.A.M - din Târgu-Mureș, cu domnul ing. Cristian Bratanovici și domnul Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al instituției. Înaintea convorbirii, însoțit de dl. Călin Fokt, am vizitat labora-toarele principale, unde se fac analizele de apă. Se poate afirma că laboratoarele sunt foarte bine dotate, cu aparatură de ultimă generație, iar determinările care se fac sunt de o foarte mare precizie. Dar, înainte de a reda conținutul convorbirii, vom face o succintă prezentare a institu-ției și a obiectului ei de activitate.
Administrația Bazinală de Apă Mureș este o subunitate a Administrației Naționale Apele Române, cu aplicare unitară a strategiei naționale a gospo-dăririi resurselor de apă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureș. Asta înseamnă gestio-narea resurselor de apă, de la izvoarele sale, din Munții Hășmașul Mare, în apropiere de orașul Bălan, județul Harghita, și până la granița cu Ungaria, unde râul Mureș se varsă în Tisa. Lungimea totală a râului Mureș este de 789 km, din care 761km se află pe teritoriul României, par-curgând toate formele de relief, de la munți, până la câmpie, de la altitudinea de 1783m la izvoare, la 80m. Din munții Hășmașul Mare izvorăsc râurile Mureș, Olt și Bicaz. Pe întregul său traseu, râul Mureș străbate regiuni muntoase în proporție de 25 la sută, apoi dealuri în proporție de 55 la sută, văi și lunci, 15 la sută și 5 la sută revine câmpiilor. Principalii afluenți ai râului Mureș sunt Târnava Mare, Târnava Mică, Niraj, Arieș, Sebeș și Strei. Administrația Bazinală de Apă Mureș funcționează cu patru subunități, în localitățile Târgu-Mureș, Alba Iulia, Deva și Arad. Bazinul hidrografic Mureș ocupă integral județele Mureș și Alba, parțial județele Harghita, Bistrița-Năsăud, Sibiu, Brașov, Cluj, Hunedoara, Arad și Timiș. Administrația Bazinală de Apă Mureș gestionează o suprafață a bazinului hidrografic Mureș, în suprafață de 28.310 kmp și lungimea rețelei hidrografice codificate de 10.861 km, cu resurse de apă disponibile de 5.876,34 milioane mc pe an, de suprafață, subterane de 5.265,94 litri pe secundă și freatică de 9.433 litri pe secundă. A.B.A dispune de 109 stații hidrometrice de bază, din care 94 au fost modernizate și automatizate. Pe lângă asta, are 110 posturi pluvio-metrice, din care, modernizate și automatizate 20, are 133 secțiuni de control al calității apei și sunt în evidență 247 surse de poluare. Pe râul Mureș se află 7 lacuri perma-nente de acumulare, cu un volum total de 139,2 milioane mc, iar lacurile de acumulare neperma-nente sunt în număr de 9, cu un volum total de 82,3 milioane mc. În același timp, s-au făcut lucrări de îndiguiri în lungime totală de 831,76 km, regularizări albie 1144,53 km, apărări și consolidări de maluri în lungime de 508,324 km.
- Ca o primă întrebare, cum ați încheiat activitatea în anul trecut în aria Bazinală Mureș?
- Cred că am încheiat anul, aș spune eu, cu rezultate notabile, vizavi de alți ani, ca nivel de buget. Am gestionat un buget cu 20 la sută mai mare. Activitatea noastră are componenta de administrare proprie, cu personal propriu, ceea ce înseamnă, practic, lucrări în cadrul programului I, de gospodărire a apelor, anual, care se referă în principal la lucrări de reparații, de întreținere, întreținere cursuri de apă, activități pe care le facem cu forțe proprii. În partea investițională, în fiecare an abordăm lucrări mai mari, dar pe care, de obicei, nu le facem noi. Le scoatem la licitație. Am reușit ca de la un buget de 100 de milioane lei să ajungem la un buget cu 20 la sută mai mare, poate chiar mai mult, la 122 milioane lei, ceea ce, pentru mine, este un fapt îmbucurător. Dar și mai îmbucurător este faptul că am reușit să-l exe-cutăm, noi fiind administrație națio-nală, practic, chiar dacă gestionăm resursele noastre, deci, nu suntem funcționari publici, ci, gestionăm resursele noastre proprii. Dar, deoa-rece statul român este acționarul majoritar de 100 la sută, practic, noi intrăm în bugetul consolidat al Ministerului de Finanțe, implicit al statului, și suntem și noi dependenți de această execuție. Pe ansamblu, aș spune că este bine, spre foarte bine. Oricum, a mai rămas loc pentru îmbunătățiri. Mai sunt mici scăpări care nu depind neapărat de noi, mai este și actul birocratic. Sunt o droaie de avize și autorizații pe care și noi, ca toți ceilalți, trebuie să le obținem și pentru că circuitul actelor este destul de greoi, avem, în con-secință, și noi, mici nerealizări. Pe ansamblu, spun din nou, suntem spre foarte bine.
- Lucrările de artă, cum ar fi amenajări de maluri ale râurilor, construcții de poduri, acestea aparțin de dumneavoastră?
- Cursurile de apă ne aparțin integral, practic cele care sunt cadastrate, în tot ceea ce există în acel cadastru, dar mai puțin podurile, atât cele rutiere, cât și de cale ferată, care, de fapt, intră în adminis-trarea infrastructurilor rutiere sau feroviare. Legea apelor prevede clar cât putem noi să intervenim. Tot cursul rămâne în administrarea noastră. Pe acea porțiune intervin, practic, cei care sunt proprietari, care gestionează astfel de structuri. Pe ansamblu, Administrația Bazinală de Apă este o suprafață foarte mare. Începe de la izvor, din Harghita până la Arad, avem aproape 11.000km cursuri de apă. Gestionăm apele bazinul Mureșului complet în județele Mureș și Alba, cât și în alte județe, parțial: Harghita, Cluj, Bistrița-Năsăud, Hunedoara, Arad, Timiș. Este o arie destul de mare de acoperire. Avem baze proprii prin care încercăm să ne realizăm obiectivele din cadrul programului de gospodărire a apelor. Aici, pot afirma că suntem cei mai tari din toată țara. Poate vreți să vedeți un parc și un atelier de mecanizare care funcționează atât ca lucrări de reparații-întreținere, cât și lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Acolo avem un centru de intervenție rapidă. Putem să ne mândrim că suntem Administrația Bazinală de Apă care a intervenit cel mai des în toate situațiile de calamități, în special, pe inundații. Anul trecut am avut un an destul de greu la nivel național. Noi n-am avut probleme majore, dar am intervenit și în județele Brașov, Covasna, la evenimente unde s-au dărâmat și poduri, apoi la Suhaia în județul Teleorman, la Sibiu. Deci, avem o forță de intervenție rapidă cu care ne mândrim, suntem pionierii acestor acțiuni de unde au pornit aceste formații de intervenție rapidă. Suntem la fel de prompți, în situații de inundații, ca și cei de la SMURD. Ca nivel de dotare, cred că suntem pregătiți și facem față.
- Practic, ceea ce lumea nu știe, suntem unii dintre cei mai mari constructori la nivelul județului Mureș. Încercăm ca cea mai mare parte din lucrările pe care trebuie să le facem, să le facem cu surse proprii, fiindcă, în acest fel, nivelul costurilor este mai scăzut. Așa ne creăm niște economii pe care le putem utiliza ulterior.
- Cum este apreciată calitatea apei brute a râului Mureș? Dacă au fost cazuri semnificative de poluare și ce măsuri luați în astfel de cazuri?
- Calitatea apei brute la nivelul râului Mureș o considerăm ca fiind bună. Dar asta nu depinde numai de noi. Acesta este sectorul, probabil, cel mai sensibil, fiindcă uneori apar aceste poluări de apă. La Combinatul Chimic Azomureș nu mai sunt problemele care au fost în trecut. Ce-i drept, anul trecut am avut o poluare mare, datorată Termo-centralei Iernut. Acolo s-a schimbat un post de transformare, au schimbat și uleiul. Au fost niște scăpări pe care nu le-au gestionat în mod corect și a trebuit să inter-venim noi, ca administrație bazinală. Cazul a fost mult mediatizat, dar s-a și exagerat, afirmându-se că ar fi fost cam nouă tone de ulei care s-ar fi deversat direct în râul Mureș. Problema este că râul Mureș are un regim special, prin faptul că este transfrontalier. Vărsându-se în Tisa, pe teritoriul Ungariei, se creau probleme grave, cu privire la tratatele pe care le avem cu statele care ne sunt vecine. Cazul a intrat în gestiunea noastră, de a monitoriza și a înlătura această undă de poluare. Uleiul deversat în apă formează o peliculă foarte subțire, care se dispersează. Problema cea mai mare a fost că s-a întâmplat în momentul în care debitul pe râul Mureș era cam de două ori mai mare față de cel normal. În consecință, viteza și volumul apei a fost foarte însemnat. Altă problemă a fost că poluatorul nu a anunțat cazul la timp, deoarece, pe canalul deversor puteam interveni eficient, cu baraje absorbante, dar și cu mai multe metode, fiindcă specialitatea noastră nu constă doar în a preveni inundațiile, ci și de a acționa în cazul poluărilor accidentale. Acest caz a fost o poluare accidentală. În acest context, ne-am trezit cu poluarea pe râul Mureș. Am făcut în total nouă baraje. Aceste bataje sunt plutitoare, dar și foarte ușoare. Acestea au necesitat a fi ancorate. Am găsit acele secțiuni unde nu mai erau bacuri și le-am ancorat de acel sistem de rulare pe cabluri. Spre mulțumirea noastră, am reușit să barăm această undă de poluare, în apropiere de Mintia, județul Hunedoara. Ne-ar fi creat cu ade-vărat o problemă majoră, dacă această poluare ar fi ajuns la vecinii noștri. Noi am anunțat situația, dar am spus și că inter-venim. Aceste baraje le-am făcut în județul Mureș, Alba, în două poziții. Și pentru că ne-a permis o mai bună intervenție la Mintia, unde albia este mai îngustă, dar avem și un baraj, unde viteza este mai scăzută, am pus trei salve de astfel de baraje și, practic, am reușit să obturăm și să adunăm acea pată de ulei. Să zic, norocul nostru, poate și al lor, a fost că acele uleiuri au fost de natură minerală și n-au avut impact asupra florei și faunei. Acele baraje sunt ca niște flotoare înlănțuite, cu niște suluri care absorb substanțele. Sunt foarte ușoare. Produsele petroliere fiind cele care poluează de obicei, sunt pe suprafețele apelor. Aceste baraje stopează produ-sele petroliere de pe suprafețele apelor, ele se infiltrează. Sunt și alte materiale pe care le folosim ca absorbanți, prafuri, soluții care produc coagularea lor și apoi se colectează. Se poate folosi eficient și “sfântul balot de paie”. Este cel mai la îndemână, cel mai ieftin. Dar aici mai este o di-rectivă: poluatorul apelor plă-tește. Chiar dacă, poate că nu a fost foarte vizibil, dar pentru noi a însemnat o mare desfășurare de oameni. Am mobilizat mai mult de 100 de oameni și mijloace de transport, utilaje. A trebuit să asigurăm ciclul de schimb al oamenilor. Diferența între noi și ISU, este că ei, fiind în sistem militarizat, trebuie să se schimbe la opt ore. Noi, în astfel de intervenții, nu avem limită de timp, se face un schimb la 12 sau 24 ore. Mă bucur că am reușit să eliminăm poluarea. Revin la problemă. Cuantumul acestor costuri a fost de aproape 300.000 lei. S-au achitat aceste costuri la care s-au adăugat amenzile de rigoare, pentru că, nu vreau să fim intempestivi, ori să impunem niște măsuri cu forța, dar cel care poluează, trebuie să învețe să-și plătească neglijența. Avem și un corp de control care se numește “inspecția apelor” unde avem 16 inspectori, pe toată lungimea Bazinului Mureș.
