De ani buni, se adâncește prăpastia dintre lumea bogaților și cea a săracilor. S-a tot încercat și se mai încearcă să se încetinească adâncirea prăpastiei dintre cele două lumi, însă fără un rezultat, cât de cât real, în privința distribuirii bogăției și în favoarea celor mulți care muncesc pentru cei care sunt stăpânii banilor, a capitalului ce este atras de un magnet nevăzut în conturile a tot mai puțin ultrabogați ai lumii. De-a lungul timpului s-a încercat și se mai încearcă prin variate mijloace politice, dictatoriale, folosindu-se de războaie mondiale, religioase și naționaliste pentru reîmpărțirea și stăpânirea bogățiilor lumii. Rezultatul este același. Pierd unii din putere și bogăție, trecând în stăpânirea altora ce sunt mânați de același egoism de stăpân absolut, sau cât mai puternic, prin înlăturarea rivalilor.
După dispariția imperiilor coloniale, supremația stăpânirii lumii a fost și este preluată de multinaționalele care domină economic și financiar pământul, încercând și reușind să conducă și politic restul țărilor ce formează piețele lor de vânzare a produselor realizate, în bună parte, chiar de cei cărora le sunt oferite spre cumpărare.
Așa am ajuns să trăim în vremuri tot mai tulburi atât din punct de vedere economic și financiar, dar și geopolitic. Experții prevăd vremuri tot mai grele. Anunță crize, recesiuni, schimbări de regimuri politice, conflicte naționale, religioase și internaționale, provocate de naționaliști și ultranaționaliști care susțin chiar și schimbarea granițelor, oprirea valului de refugiați spre Europa, dar și spre SUA veniți din țările latino-americane.
Cu toate aceste previziuni negre, lumea bogaților crește, este, aparent, ruptă de realitate. În realitate, ea domină lumea, o vând și o cumpără, în funcție de interese și de profitul realizat. Cel mai recent exemplu îl reprezintă conflictul comercial dintre Trump, președintele SUA, și Uniunea Europeană (Germania, Franța și Anglia) privind embargoul împotriva Iranului, a Chinei și Rusiei, care au decis și ele să nu-l respecte din cauza pierderilor comerciale ale țărilor lor și a marilor companii multinaționale. “Un studiu realizat de Wealth-X privind situația ultrabogaților de pe glob arată că în anul 2017, în timp ce noi eram cu ochii pe războaiele comerciale sau pe tensiunile iscate la nivel internațional, numărul celor cu averi de peste 30 de milioane de dolari a crescut cu 12,9% față de anul precedent. Astfel, numărul ultrabogaților lumii a ajuns la 255.810 persoane, de unde concluzia studiului că vremurile în care trăim sunt foarte propice pentru înmulțirea averii și a creșterii bogăției.
Averea totală a multimilionarilor lumii se ridică la peste 31 de mii de miliarde de dolari, în creștere cu peste 16% față de anul 2016, cea mai mare creștere înregistrându-se în rândul averilor deținute de bogații din Asia (peste 26%). Acest lucru a determinat și o schimbare de podium în ceea ce privește orașele în care trăiesc cei mai mulți milionari, Hong Kong reușind pentru prima dată să detroneze metropola «clasică» a bogaților New York. Astfel, noua capitală a bogăției găzduiește peste 10.000 de multimilionari, la o populație de doar 7,5 milioane de locuitori”.
Însă, “Nu mai puțin de cinci metropole americane sunt prezente în topul orașelor cu cei mai mulți milionari: New York, Los Angeles, Chicago, San Francisco și Washington DC. În Statele Unite sunt 35% din totalul ultrabogaților, cu o avere de peste 30 de milioane de dolari. Averea totală a multimilionarilor din America (90.440 de persoane) se ridică la impresionanta sumă de aproape 11.000 de miliarde de dolari. Conform studiului Wealth-X, în lume sunt peste 22 de milioane de milionari în dolari. Averea totală a acestor milionari este de peste 91 de mii de miliarde de dolari, adică de aproximativ cinci ori produsul intern brut al Statelor Unite ale Americi. Numai anul trecut, averea totală a bogaților a crescut cu peste 16%. Doar 1% dintre milionarii lumii au o avere de peste 30 de milioane de dolari, majoritatea covârșitoare (88%) dintre milionari având o avere cuprinsă între unu și cinci milioane de dolari”.
Studiul Wealth-X arată faptul că structura averilor deținute de ultrabogați este una foarte diversificată, astfel încât o eventuală criză sau eveniment neprevăzut să nu afecteze întreaga avere. Astfel, proporția medie de cash (numerar) în averile ultrabogaților este de aproximativ 35%, urmată de portofolii de acțiuni în companii private (32%). Mai mult de un sfert din averea medie a unui multimilionar este ținută în acțiuni la companii listate la bursele din întreaga lume.
Interesant de menționat este faptul, așa cum se menționează în Studiul Wealth-X, “că din cei peste 255 de mii de ultrabogați ai lumii, peste 10.000 au donat sume de peste cinci milioane de dolari. Majoritatea milionarilor care donează bani pentru diverse cauze sunt bărbați trecuți de 65 de ani, care și-au făcut averile prin forțe proprii”.
