Doi rabini făceau tot posibilul să dea un confort spiritual evreilor din Germania nazistă. Timp de doi ani, terorizați în mod insuportabil, reușesc să scape de persecutori și să-și îndeplinească funcțiile religioase în diverse comunități. Într-un sfârșit, sunt luați prizonieri.
Unul dintre rabini, terorizat de ce i s-ar putea întâmpla, se roagă încontinuu. Celalalt, în schimb, își petrece toata ziua dormind.
- De ce te porți așa? - întreabă, speriat ,rabinul care nu înceta să se roage...
- Pentru a-mi păstra forțele. Știu că voi avea nevoie ca sa pot merge înainte, - spuse celălalt. Mi-a fost frică până în momentul în care am fost prinși. Acum sunt prizonier, ce bine mi-ar putea face frica de ce mi s-ar putea întâmpla? Momentul de frică s-a terminat; acum este momentul pentru speranță.
