Născut la Craiova, pe 4 octombrie 1881, ca fiul unui apreciat profesor de matematică, Gogu Constantinescu urmează liceul la Craiova și apoi Școala Națională de Poduri și Șosele din București, pe care a absolvit-o în 1904 ca șef de promoție.
Talentul său de novator se manifestă încă de mic, când creează pentru sora sa o mașină de calcul, organizându-și casa într-un veritabil atelier mecanic. Este demn de menționat și faptul că spiritul său de inventator se manifestă încă din timpul studenției, când lucrarea sa de diplomă fusese proiectul unui temerar pod de beton armat, care cu greu fusese acceptat de marele său profesor Anghel Saligny, deoarece în acea vreme nu existau documentații pentru calculul podurilor, dar tânărul student și-a prezentat proiectul de diplomă după o metodă proprie, elementară, de calcul a betonului armat.
După ce și-a luat diploma, Gogu Constantinescu s-a făcut remarcat cu realizări deosebite în domeniul betonului armat și a mașinilor de matematică.
Rezistența autorităților din România față de ideile sale tehnice îl obligă să plece din țară, în Anglia, ajungând la Londra în 1910, unde a lucrat la început în condiții modeste. În această țară, savantul român și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, unde a și murit în 1965.
În 1913, Gogu Constantinescu pleacă în America, unde are prilejul să facă o vizită faimosului Thomas Alva Edison și să-i propună colaborarea: sonicitatea poate lucra în combinație cu electricitatea.
Din păcate, Edison nu crede în compresibilitatea lichidelor, ca atare nu este interesat în propunerile românului. Dezamăgit, Gogu Constantinescu se întoarce în Anglia, unde se izbește mereu de prejudecata “lichidele nu sunt compresibile”.
Norocul îi surâde înainte de încheierea Primului Război Mondial, pentru că Royal Airforce are nevoie de o mitralieră specială.
Folosind un motor sonic, inginerul român realizează “mitraliera cu pas”, care trimite gloanțe printre palele elicei avionului. Va primi multe comenzi. Are deja statură, ceea ce îi permite să publice în limba engleză “Teoria sonică”.
Dar ce este sonicitatea? Îl cităm pe autor: “Transmiterea energiei prin unde sonice se face prin unde longitudinale care circulă într-un mediu lichid”.
Astfel, Gogu Constantinescu a realizat o serie de invenții legate de sonicitate. Menționăm în acest sens realizarea de generatoare și motoare sonice, ciocane pneumatice, utilaje miniere și petroliere, a proiectat și realizat prima cutie de viteze automată pentru automobile și locomotive fără ambreiaj și roți dințate.
Tot pe principiul sonicității, inventatorul român a putut construi, de exemplu, un calorifer în care apa nu circulă, încălzirea realizându-se prin vibrații sonice.
Este impresionant și faptul că savantul român a înregistrat peste 120 de brevete de invenții în principalele țări industrializate din lume.
Nu apare deci surprinzător faptul că revista engleză “The Graphic”, din 16 iunie 1926, prezintă fotografia inventatorului român, împreună cu a altor 16 inventatori și descoperitori reputați (printre care Marie Curie, A. Einstein, Edison, Marconi, W. Romsey, E. Rutherford, Graham Bell, Kelvin etc.).
A fost, de asemenea, membru de onoare al Societății Inginerilor din Anglia, care i-a acordat cea mai înaltă medalie.
În țară i s-a acordat cinstirea științifică pe care o merita.
A fost membru de onoare al Academiei Române (1920), membru de onoare al Academiei RSR (1965), Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din București.
Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la nașterea ilustrului nostru compatriot, s-a propus spre informarea publicului românesc trei lucrări semnificative: “Inventeurs de genie, Gogu Constantinescu”, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006; “Tratat de teoria sonicității” (600 pagini), Editura Performatica a Institutului Național de Inventică, Iași, 2006.
A mai apărut: “Mari personalități, Gogu Constantinescu”, Editura Agir, 2003.
