Președinții consiliilor județene Covasna, Harghita și Mureș și viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano (Tirolul de Sud) au semnat joi, la Sfântu Gheorghe, o declarație de intenție privind elaborarea unui acord de colaborare între Ținutul Secuiesc și menționata regiune autonomă din Italia, informează MTI. Printre altele, în document se face trimitere la faptul că în regiunea preponderent maghiară din România și în regiunea din Italia, în care populația germană este majoritară, există viziuni similare privind înțelegerea culturală, colaborarea dintre minoritate și majoritate, conviețuirea dintre grupurile etnice.
În document se stipulează că scopul relațiilor ce urmează să fie stabilite este dezvoltarea economică a ambelor regiuni, precum și schimburi în domeniile educației, turismului, agriculturii, a sistemului de asociere, precum și în domeniul mărcilor înregistrate locale și regionale.
Semnatarii - Tamás Sándor (CJ Covasna), Borboly Csaba (CJ Harghita), Ferenc Péter (CJ Mureș) și Bolzano Daniel Alfreider (viceguvernatorul regiunii autonome Bolzano) - se angajează la elaborarea unui acord care, după aprobarea tuturor autorităților locale și ale celor două state, să fie baza legală a atingerii scopurilor comune și care va contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre popoarele Italiei și României.
Ceremonia de semnare a fost precedată de o conferință Ținutul Secuiesc - Tirolul de Sud, la care președintele Consiliului Județean (CJ) Covasna, Sándor Tamás, a remarcat că Ținutul Secuiesc este atât ca teritoriu, cât și ca populație, de două ori mai mare decât Tirolul de Sud, însă în cele două regiuni raportul majoritate-minoritate, viața de la țară și trecutul istoric sunt asemănătoare. Istoria Tirolului de Sud a luat o întorsătură pozitivă doar după anii 1970, după legalizarea autonomiei teritoriale a provinciei.
Csaba Borboly, președintele CJ Harghita, a amintit exemplul multilingvismului sud-tirolian: și în Ținutul Secuiesc ar fi avantajos dacă și românii ar învăța maghiara. El a menționat eforturile pe care le-a depus ca elevii maghiari să poată învăța în mod corespunzător limba română. “Nu vom putea să ne învingem unii pe alții. Toată lumea trebuie să înțeleagă asta” - a afirmat politicianul, adăugând că ar trebui ajuns în situația în care și românii din Ținutul Secuiesc să simtă că regiunea e patria lor.
Ferenc Péter, președintele CJ Mureș, a spus că existența de comunitate minoritară autohtonă va putea apropia cetățenii celor două regiuni, în ciuda marilor diferențe sociale.
Viceguvernatorul Daniel Alfreider a reamintit că Tirolul de Sud și-a obținut autonomia teritorială după ce cauza a căpătat răsunet internațional și toată lumea și-a dorit o soluție pașnică. El a subliniat că toate conflictele sunt o pierdere de timp, motiv pentru care trebuie să existe strădanii pentru evitarea lor. Alfreider consideră că premisa autonomiei este descentralizarea. Dezvoltarea regiunii devine mai ieftină, dacă despre teme locale decid comunitățile locale, afectate direct de aceste decizii, mai notează sursa citată.
