Conform semnificațiilor statistice a diferențelor dintre indicatorii enzimatici și calității nămolurilor dintre cele 56 de lacuri sărate din România, grupate în patru categorii de valoare, lacul “RÂIOASA” de la Târnăveni se situează în prima categorie valorică, ce cuprinde 17 lacuri cu cel mai ridicat potențial enzimatic, ocupând locul întâi.
În anul 2000, grație fostului primar Popa Octavian, Institutul de Cercetări biologice Cluj-Napoca a realizat, prin specialiștii săi, un amplu studiu enzimologic asupra nămolului din lacul “Râioasa”, nămol de o foarte bună plasticitate, constatând un potențial enzimatic remarcabil, demonstrat de valoarea ridicată (0,048) a indicatorului enzimatic al calității acestui nămol, precum și o mare stabilitate în timp, ilustrată de valoarea relativ mică a indicatorului enzimatic de variabilitate a calității nămolului.
Conform studiului aflat în arhivele Primăriei, calitatea nămolurilor de la Techirghiol, lacurilor Ursu și Negru Sovata, Amara, Balta Albă, Bazna sau Movila Miresei se situează pe poziții inferioare celei ocupate de nămolul din lacul “Râioasa”, singurul dezavantaj constituindu-l resursa mai mică de nămol a lacului (perimetru 203m, suprafața 500 m2, volum 103 m3, adâncime 1m). Cu toate acestea, lacul sărat “Râioasa” beneficiază de condiții naturale foarte favorabile de tratament balneoclimateric, în ciuda dimensiunilor sale mici. Proprietățile fizico-chimice ale apei 24,5% NaCl și nămolului din lacul “Râioasa” îl fac competitiv la export, îi conferă un potențial mare și eficient de tratament, îl face atractiv și accesibil locuitorilor Târnăveniului, a satelor și comunelor adiacente orașului, cu diferite afecțiuni medicale: reumatism, artrite, poliartrite cronice și mialgii, sciatica, pareze și paralizii, tromboze, flebite și felurite alte afecțiuni. Aceștia frecventează și populează lacul “Râioasa”, an de an, vară de vară, demonstrând destul de convingător diminuarea și vindecarea multora dintre aceste afecțiuni.
Investiții minime de tipul amenajării drumului de acces foarte scurt de la satul Seuca, construirea unor spații închise, unde să se facă împachetările cu nămol, grup social, câteva dușuri cu apă dulce, câteva mese și băncuțe pentru servirea mesei ar fi suficiente pentru început, prima fază de dezvoltare a lacului. În perspectivă, cu toate șansele, devenirea așezământului într-o microstațiune balneoclimaterică și de turism, atractivă și necesară dezvoltării economiei locale, creșterii veniturilor la bugetul local, în condițiile spulberării totale a activității industriale a Târnăveniului, după anii 1990-1996.
Cele ce s-au făcut până acum pentru valorificarea acestei comori, tratamentul balneoclimateric local, binefacerile apei sărate și a nămolului sapropelic din lacul “Râioasa” sunt doar emoții, încercări punctuale în campaniile electorale fără șanse prea mari? Susțin asta deoarece nu cred că există încă în domeniu o masă critică de interese economice și financiare capabilă de a imprima dezvoltarea din actualul punct, într-un mod susținut și datorită creșterii nemăsurate a salariilor, personalului din primărie, ghidați de principiul păgubos “Leafa merge, timpul trece, noi cu drag muncim”. A doua piedică ar fi mentalitatea potențialului consumator de servicii balneare, iar a treia ar fi, evident, contextul economico-financiar. Totuși, un drum începe întotdeauna cu primul pas, iar mulți pași te duc mai aproape de capătul drumului, chiar dacă acești pași sunt mărunți.
Din păcate, toată lumea așteaptă totul de la primar, să suplinească vidul de interes pentru ceea ce se întâmplă dincolo de sfera de interese a fiecăruia, inclusiv interesul general al comunității. Primarul de unul singur, oricât ar fi de implicat, nu poate avea o energie care să suplinească toate energiile sociale lipsă, ceea ce ar trebui să înțeleagă și consilierii locali, dar și specialiștii din primărie, Consiliul Județean și Guvern.
