ADUNĂTURI (1)

Distribuie pe:

1. - Cel de sus mereu ne are în a Lui mare grijă ocrotitoare, ca astfel să ne ierte păcatele printr-o mult prea blândă pedeapsă;

2. - Noaptea-i pe sfârșite, iar zorile dimineții îmi bat în geam, șoptindu-mi că o nouă zi se naște. Așadar, dimineața își face loc, noaptea se retrage;

3. - Chinezii nu spun niciodată că păsările zboară, ci că păsările sunt zburate. Și mă întreb nu numai de ce, dar și pentru ce!? Oare, să le mâne în văzduh permanenta adiere a vânturilor rotundului Pământ sau numai miraculoasa ușurime a scheletului gol de măduvă al aripilor lor!?;

4. - Cât de mult adevăr găsim în cuvintele: „Mai devreme sau mai târziu, binele care pleacă de la tine se va reîntoarce de unde a plecat"! Ceea ce însemnă că este exclusă neomenească sintagmă „Fă bine, și așteaptă rău";

5. - O tristă consatare: Tot mai des mi se întâmplă ca, în miez de noapte să-l împlor în zadar pe Moș Ene să-mi vină pe la gene. Iar atunci stau și mă întreb: Să fie oare de vină numai gândurile gânditoare care nu-mi dau târcoale sau și un anume beteșug necunoscut?!;

6. - Nimeni nu poate sări peste propia-i umbră. Tot așa cum nimeni nu poate vorbi și scrie altfel decât cum și cât gândește;

7. - Cea de pe urmă poezie a ardeleanului-transilvănean Ion Brad (1929-2019): „Să stăm cândva de vorbă,/iubita mea, în doi,/să cheltuim o noapte/pe tot ce suntem noi…/Tu să detești cafeaua,/eu un bătrân rachiu…/Să fie cald în casă/și rânduială-n lucruri,/să fim, întâia dată,/noi, singuri, să te bucuri./De noaptea care trece,/de ziua care vine,/atât cât se mai poate,/cât ni se mai cuvine./Să stăm, ca unul singur,/de vorbă amândoi/și să săpăm în urmă,/până vom da de noi.";

8. - Ești în stare să mă aduci la disperare!;

9. - O constatare îmbucurătoare în ceea ce o privește pe îndrăgita noastră tenismenă Simona Halep: De o bună bucată de vreme și-a impus să învețe a se antrena fără antrenor. Și o face cum știe ea mai bine, motivată fiind de următoarele mari turneie: Australian Open-Mellbourne, Roland Garros-Paris, Wimbledon-Londra și US Open-Cincinatti. Cu precizarea că în timpul disputelor este strict interzis comunicarea jucătoarelor cu antrenorii lor și invers: antrenorii cu jucătoarele, nici nonverbal;

10. - Elvețianul Albert Ludwig Philipp Schweitzer (1875-1965), medic-misionar creștin în Africa, erudit filozof și teolog-practicant, spunea că la 20 de ani avem chipul dăruit de Dumnezeu; la 40, cel dat de viață; la 60, cel pe care-l merităm. Privindu-mă în oglinda dimineților, am încercat să continui această înțeleaptă înșiruire de vorbe adevărate și de cifre inventate, ajungând la concluzia că după 80 de ani de viață omul are chipul cu care îl bate Dumnezeu. Tot același savant-misionar mai spunea că, până una alta, rostul omului este să trăiască nu să existe, în vreme ce filozoful și istoricul roman Lucius Seneca (n.cca.4 î.Hr.-d.65) ne învață că „Esențială este întrebuințarea vieții, nu durata sa";

11. - Dramaturgul scoțian George Bernard Shawn (1856-1950): „De mic a trebuit să-mi întrerup educația ca să merg la școală"; „Există o singură religie, totuși există sute de versiuni ale acesteia"; „Este foarte periculos să fii sincer în condițiile în care nu ești și prost"; „Felul meu de a glumi este să spun adevărul"; „Puterea corupe, dar ticăloșii dacă ajung la putere corup puterea"; „Cel care n-a luptat niciodată, nu a trăit niciodată".

 

Lasă un comentariu