Problemele oricărui stat european în privința securității interne se structurează în jurul evoluției crimei organizate și a terorismului, cu tot cortegiul de amenințări care derivă din acestea. Prioritățile României, în perioada 2015-2020, sunt, în continuare, combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității organizate internaționale, a criminalității informatice și a finanțării terorismului.
Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODOC) estimează că veniturile din activități ilegale la nivel mondial se ridică la aproximativ 3,6% din PIB-ul global, iar fluxul spălării banilor este în prezent în jur de 2,7% din PIB-ul global. Potrivit Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, în materie de informații, contrainformații și securitate, direcția de acțiune pentru asigurarea securității naționale este “identificarea și contracararea rețelelor de crimă organizată transfrontalieră ce desfășoară activități cu grad sporit de risc economic și social și prevenirea accesului acestora la mecanismele de decizie în stat și la resursele economice naționale”.
În categoria amenințărilor ce pot afecta statul român este menționată “criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme și bunuri, migrațiune ilegală până la criminalitate economico-financiară. În esență, crima organizată este considerată un fenomen cu posibil impact asupra securității naționale”.
În evaluarea EUROPOL din 2017, se estimează că la nivel european sunt active 5.000 de grupări criminale organizate, 76% dintre acestea au mai mult de 6 membri, iar 45% sunt implicate în mai mult de un tip de activități infracționale.
Heroină, migranți ilegali, droguri și criminalitate cibernetică
Evaluarea EUROPOL 2017 arată că piața europeană de heroină se ridică la 6,8 miliarde de euro, iar Afganistan este principala sursă de proveniență, cu o producție estimată la 4.800 tone de opium - o creștere de 43% față de anul 2015, iar 90% din migrația neregulată cu destinația Uniunea Europeană este facilitată de crima organizată. România rămâne un spațiu de tranzit pentru migranți; în prima jumătate a anului 2018 au fost identificați 1.165 de migranți ilegali, încercând trecerea ilegală a frontierei de stat. Potrivit Strategiei, “principalele grupuri organizate care acționează în România sunt concentrate în domeniul economic - financiar - prin evaziune, contrabandă, tranzacții ilegale, spălare de bani - și al contractelor cu statul. Din perspectiva ponderii prejudiciilor create și a răspândirii pe teritoriul național, acestea sunt urmate de grupările profilate pe trafic de droguri, trafic de persoane și criminalitate cibernetică”.
Traficul de droguri - în topul cauzelor soluționate
În cursul anului 2018, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a soluționat 12.393 cauze, față de 10.287 cauze în cursul anului 2017 (o creștere cu 20,47%, față de anul 2017). Din numărul cauzelor soluționate, ponderea au reprezentat-o cele având ca obiect traficul de droguri (72%), urmate de cauzele având ca obiect infracțiunile informatice (14%) și de cauzele având ca obiect traficul de persoane (7% ). În cauzele instrumentate de procurori au fost cercetate 15.829 persoane, comparativ cu anul 2017, când au fost cercetate 13.600 (o creștere cu 16,39%).
Prejudiciu total - aproape 6 milioane de lei și peste 1 milion de euro
Prejudiciul total cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, în dosarele soluționate în cursul anului 2018, la nivelul DIICOT, a fost de 517.668.820 lei și 1.079.436 de euro. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate a fost de 204.360.303 lei, comparativ cu anul 2017, când a fost de 488.484.952 lei.
Traficul de personae și traficul de imigranți
În anul 2018, din cele 1.816 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de trafic de persoane (din care 695 cauze nou înregistrate), au fost soluționate 601 cauze, în creștere cu 12,97% față de 2017. Numărul victimelor traficate în vederea exploatării a fost de 312, față de 609 în 2017 (scădere cu 48,77%), dintre care 139 minori, față de anului 2017, când au fost identificate 225 victime minori (scădere cu 38,22%).
În cursul anului 2018, din cele 191 cauze de soluționat având ca obiect traficul de migranți, au fost soluționate 50 cauze, față de 28 cauze în 2017 (o creștere cu 78,57%).
Același profil al victimei (tinere fete/femei provenind din medii defavorizate, suspuse unui mediu abuziv sau caracterizat de abandon, lipsite de educație ori instruire etc.), precum același modus operandi (metoda lover-boy - “îndrăgostitul”), cât și scopul generic (constrângerea la practicarea prostituției) se mențin drept caracteristici definitorii ale cauzelor soluționate în materia traficului cu ființe umane. Cu privire la traficul de imigranți, cazuistica este frecventă pe arealul geografic folosit de rutele de migrație, intrarea imigranților pe teritoriul României producându-se în special pe zona de sud și sud-est a țării și ieșirea frauduloasă pe granița de vest, țări de destinație fiind în general țările dezvoltate din cadrul Uniunii Europene.
Falsificare de monedă și alte valori
În anul 2018, din cele 442 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de fals de monedă (din care 315 cauze nou înregistrate), au fost soluționate 55 cauze, față de 60 cauze în 2017 (o scădere cu 8,33%). Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu 12 cauze, față de 3 cauze în 2017 (creștere cu 300%), cu 26 inculpați trimiși în judecată, față de 6 inculpați în 2017 (creștere cu 333,33%).
Infracțiuni de terorism și contra securității naționale
În 2018, din cele 155 cauze de soluționat (din care 72 cauze nou înregistrate), au fost soluționate 49 cauze, față de 81 cauze în 2017. Rezultă o scădere cu 18,42% a cauzelor de soluționat, o scădere cu 17,24% a cauzelor nou înregistrate și o scădere cu 39,51% a cauzelor soluționate. Dintre acestea, în cursul anului 2018 au fost soluționate prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției 6 cauze cu 23 inculpați, dintre care 9 arestați preventiv.
Din perspectiva riscurilor teroriste la adresa securității naționale, în 2018 nu s-au înregistrat mutații majore, amenințarea teroristă rămânând în corelație cu evoluțiile din spațiul extern. Atentatele din Europa au avut reverberații și în România, vizibile îndeosebi în planul propagandei și al radicalizării extremist-jihadiste. Deși înfrântă din punct de vedere militar în Siria și Irak, DAESH (cuvânt care se referă la ISIS) a continuat să exercite influență în rândul adepților și simpatizanților din spațiul occidental, menținându-se ca principala sursă de risc terorist la adresa Europei. Toate cele 8 atentate reușite pe teritoriul european în 2018 au fost comise de atacatori singulari, inspirați de ideologia și propaganda agresivă a DAESH. Cu toate că nu există date că atacurile au fost dirijate, planificate sau coordonate de membri din conducerea organizației, modul de operare rudimentar, cu mijloace aflate la îndemână (cuțite și arme de foc, recipiente cu benzină), și țintele din categoria soft (spații aglomerate, gări) sau de oportunitate (polițiști) corespund indicațiilor formulate de organizație.
Dată fiind legătura strânsă dintre radicalizare și propaganda extremist-jihadistă, în general, și cea de inspirație DAESH în particular, abundența și accesibilitatea ideologiei de acest tip în mediul online amplifică riscurile pe termen lung.
Internetul - mediu predilect pentru diseminarea de mesaje radicale. Minori români convertiți la Islam
În acest moment, internetul reprezintă mediul predilect pentru crearea și diseminarea de conținuturi radicale, în special în cadrul rețelelor de socializare. Tendința de accentuare a riscurilor generate de radicalizare este prezentă și în România, prin creșterea numărului de persoane radicalizate și a virulenței manifestărilor, atât în rândul cetățenilor străini aflați temporar în țara noastră, cât și în cel al cetățenilor români convertiți la Islam. Numărul acestora din urmă este în creștere în ultimii 3 ani. Nivelul de amenințare se menține, totuși, redus, în măsura în care cea mai mare parte a indivizilor radicalizați se află în stadii incipiente sau intermediare ale procesului, iar pe teritoriul național nu sunt constituite rețele sau celule. Un grad crescut de risc îl comportă persoanele radicalizate minore, cele care au un trecut infracțional ori care prezintă vulnerabilități psiho-sociale, în condițiile predispoziției spre gesturi extreme și imprevizibilitate comportamentală. Cadrul de acțiune preventivă în format S.N.P.C.T. (Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului) și colaborarea consistentă cu autoritatea națională în domeniul prevenirii și combaterii terorismului și-au demonstrat eficiența și în anul 2018.
În județul Mureș, traficul de droguri a fost “fruntaș pe ramura” infracționalității
La Serviciul Teritorial Târgu-Mureș al DIICOT, în 2018, numărul cauzelor de soluționat a fost de 417, din care 194 nou înregistrate. Din numărul cauzelor de soluționat, ponderea au deținut-o cele având ca obiect infracțiunile de trafic de droguri (201 cauze), urmate de infracțiuni informatice (110 cauze) și infracțiuni de trafic de persoane (43 cauze). Au fost soluționate 199 cauze, față de 201 cauze în cursul anului 2017. În anul 2018, în cauzele instrumentate de procurori au fost cercetate un număr de 498 persoane, comparativ cu anul 2017, când au fost cercetate 477 persoane (o creștere cu 4,44%). Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate pe fond în cursul anului 2018, la nivelul serviciului, a fost de 302.695 lei, comparativ cu anul 2017, când valoarea acestora a fost de 2.003.433 lei. În 2018, la Serviciul Teritorial Târgu-Mureș au fost înregistrate 4 soluții de achitare, privind un număr de 13 inculpați achitați definitiv, din care un arestat, comparativ cu anul 2017, când au fost înregistrate 3 soluții de achitare privind 5 inculpați achitați definitiv, din care 2 arestați (creștere cu 33,33% a numărului cauzelor și o creștere cu 160% a numărului inculpaților achitați). În cauzele în care procurorii din cadrul Serviciului au întocmit rechizitorii, prin care au fost învestite instanțele de judecată din județele Mureș, Harghita, Covasna și Buzău, au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare în 40 cauze privind 50 de inculpați condamnați.
(sursa- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Raport de activitate 2018, www.diicot.ro)
