De la 1 ianuarie 2018, piața energiei electrice este complet liberalizată, în schimb, la gaze naturale, tarifele finale vor mai fi reglementate până în anul 2021. Dacă prețul reglementat al energiei electrice nu s-a mai modificat, cu unele excepții, de la 1 iulie 2018, când de fapt a scăzut cu 3,53%, în schimb, la gaze naturale a avut loc o scumpire de 5,8%, în august, același an.
Directorul Direcției Generale a Pieței de Energie și Prețuri din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a întărit faptul că prețul energiei va rămâne neschimbat, precizând că: “Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici, în regim de serviciu universal, nu va fi modificat de la 1 ianuarie 2019 și va rămâne la acest nivel până la 30 iunie anul viitor”. Întrebarea este ce se va întâmpla dacă prevederile OUG 114 vor rămâne în vigoare, privind taxa de 2% din cifra de afaceri obținută din valorificarea energiei electrice și a gazelor naturale? Reprezentanții patronatelor au declarat că dacă taxa nu va fi anulată, în urma discuțiilor cu guvernul ea se va regăsi în facturile consumatorilor. Astfel, ea va fi plătită dublu de români, nu de firmele din domeniu. Mai exact, guvernul ne mai pune să plătim un bir, luându-ne o parte din salariile și pensiile cu care se laudă că ni le-a mărit cu zeci de procente.
Referindu-se la prețul energiei electrice, Petre Stroie, CEO al furnizorului de energie și gaze MET Energy România, într-o conferință de presă, susținea că: “Energia electrică va fi mai scumpă cu 40% în 2019 față de 2018, ceea ce se va reflecta și în prețul produselor. Este foarte greu să le explicăm consumatorilor noștri că au crescut prețurile atât de mult. Unii nu înțeleg de ce și nici eu nu înțeleg totul de ce. Este vorba de o diferență de 25 de euro între prețul din 2018 și cel din 2019, adică 40%. Efectele le vom vedea în prețul produselor din acest an”, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, între 1% și 5% din prețul final reprezintă comisionul pe care îl primesc agenții care încheie contractele. “Aceștia sunt noii băieți deștepți din energie”. El a mai menționat că: “Așa cum exportăm energie, putem și importa”. Întrebat ce factori ar putea determina scăderea prețurilor la energie, Petre Stroie a răspuns: “Concurența. Când s-a desfăcut CONEL-ul, producția s-a împărțit în hidro și termo, care nu pot concura unele cu altele. Dacă rămânem verticali cu modificările de rigoare”. Referitor la faptul că MET Ungaria a rezervat capacitatea de transport pe conducta de gaze BRUA, el nu a putut da detalii, însă a afirmat că trebuie luată o decizie dacă rezervarea rămâne valabilă sau nu”. Acest fapt, o spunem noi, depinde de Guvernul României față de Guvernul Ungar, care susține că noi “nu avem ce face cu gazul din Marea Neagră decât să-l ardem, pentru că noi nu mai avem industrie chimică”. Petre Stroie a mai spus că “și producătorii de gaze din Marea Neagră trebuie să ia o decizie. Oricum, cu toată această lege offshare care a fost tăvălită, impactul producției din Marea Neagră asupra pieței va fi major, adică prețurile vor scădea”. De acord, o spunem noi, dacă guvernul nostru va ajunge la înțelegere cu firmele care au executat forajul, fără amestecul și pretențiile de neacceptat ale guvernului Ungariei, care pretinde să dirijeze desfacerea gazului la cine dorește el. Cu ce drept, întreabă românii pe guvernul nostru?
Cu toate că România are capacitatea de a-și asigura consumul intern din producția proprie, în timpul verii trecute și în această iarnă, a recurs la importul de energie electrică pentru a acoperi cantitatea necesară în orele de vârf de consum. De ce? Pentru că producția internă a scăzut la circa 8.000 de MW, în timp ce necesarul de consum era de 9.000-10.000 MW. Ministerul Energiei precizează că scăderea producției a fost determinată și de lipsa investițiilor pentru modernizarea centralelor, retehnologizarea acestora și a punerii în funcțiune de noi capacități. În această situație se află atât centralele hidro, termo cât și cea nucleară de la Cernavodă, care s-a oprit neprogramat de mai multe ori, în ultima vreme, încât a trebuit să se apeleze la importul de energie electrică, la prețul mai mare de pe bursă, care, în august vara trecută, și, în unele intervaluri, era de 570 de lei/MWh, sursa News.ro. În ziua de 8 martie 2019, prețul maxim al energiei electrice tranzacționat pe bursă a ajuns la 271,34 lei/MWh. România funcționează pe piața europeană a energiei, la fel ca celelalte țări. Deci, când este nevoită să importe energie electrică, o plătește la prețul momentului stabilit pe bursă. Cum rămâne cu prevederile OUG 114 care stabilesc un preț fix pentru consumatorii casnici? Călin Popescu Tăriceanu susține eliminarea taxei de 2% din cifra de afaceri obținută din valorificarea energiei electrice și a gazelor naturale, propunere care, deocamdată, este respinsă de Liviu Dragnea, partenerul coaliției de guvernare. Dimpotrivă, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a majorat, de la 1 martie, cu 2,5% tarifele de distribuție a energiei, ca urmare a introducerii taxei. Acesta este și motivul pentru care vor crește prețurile la consumatorul industrial. “Tarifele reglementate de energie electrică aprobate pentru clienții finali casnici, valabile începând cu data de 1 martie 2019, nu se modifică față de cele care sunt, în prezent, în vigoare”, precizează ANRE.
În concluzie, cert este faptul că, efectele OUG 114 din decembrie 2018, la va suporta populația, prin creșterea prețului la toate produsele și serviciile de care are nevoie, ca urmare a impunerii unei taxe de 2% pe cifra de afaceri, din valorificarea energiei electrice și gazelor naturale pentru consumatorii industriali.
