Primăvara astronomică debutează odată cu momentul echinocțiului de primăvară, când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
Din informațiile oferite de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu", aflăm că, la latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
În România, echinocțiul de primăvară din acest an se va produce miercuri, 20 martie, la ora 23.58, de la această dată durata zilei fiind în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la solstițiul de vară (în jurul datei de 21 iunie), când se vor înregistra cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte din an.
În emisfera sudică a Pământului, echinocțiul de primăvară trebuie interpretat invers, astfel că, în regiunile respective, acest moment marchează începutul toamnei astronomice, în timp ce, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Pe 20 martie 2019, echinocțiul de primăvară coincide cu un alt fenomen astronomic, și anume Superluna. Astfel, luna va apărea mai mare, mai luminoasă și mai aproape de Pământ, înregistrând o creștere de 14% și o luminozitate mai mare cu 30%.
În cultura populară, odată cu echinocțiul de primăvară începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură".
Obiceiul focurilor care se aprind cu ocazia echinocțiului de primăvară, pentru a arde iarna și a renaște, prin căldură, spiritul primăverii, a fost asimilat în creștinismul românesc, sub forma Focurilor Sfinților.
Se crede că focurile și rugăciunile sfinților ajută la depășirea momentului crucial al echinocțiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină și întuneric. Se marchează, astfel, în mod ritualic, un fenomen astronomic obișnuit, dar care dă direcția pentru activități omenești specifice, cum ar fi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
Chinezii cred că, în ziua echinocțiului de primăvară, ouăle pot să stea în echilibru, deoarece gravitația este egală în toate părțile.
