LUMEA SE SCHIMBĂ! ROMÂNIA CE FACE? (III) VREM SĂ NE SCHIMBĂM SAU TREBUIE SĂ NE SCHIMBĂM

Distribuie pe:

Fără a mai analiza schimbările importante de după Primul Război Mondial, de după criza din 1929-1933 sau de după cel de-Al Doilea Război Mondial, să ne amintim totuși de momentul istoric al schimbării ansamblului lumii economice mondiale, cauzate de căderea economiei comuniste și de trecerea a aproape o jumătate de miliard de oameni de la economia centralizată la cea de piață.

Reacțiile, analizele sau previziunile nu au fost nici pe departe la nivelul importanței fenomenului. S-au evidențiat doar discuțiile generate de diverse personalități politice și academice sau de instituții financiare internaționale pe tema așa-zisului „model al tranziției", imaginat de către Jeffrey Sachs.

De ce se acordă atât de multă atenție schimbării actuale?

Un posibil răspuns ar putea fi dat de îngrijorarea față de direcția pe care ar avea-o efectele schimbării. Sunt aceste efecte în direcția îmbunătățirii felului în care funcționează modelul relațiilor de pe piața internațională, cu consecințe pozitive asupra nivelului general de dezvoltare și prosperitate sau, invers, sunt în direcția înrăutățirii și a deprecierii situației actuale?

Un alt posibil răspuns ar putea fi dat de capacitatea acestor schimbări de a avea efect global și pe termen lung. Altfel spus, sunt aceste schimbări capabile să transforme esențial modelul economiei globale prin înlocuirea lui cu un alt tip de model, sau doar au efect pe termen scurt ca răspuns la unele probleme de strictă actualitate (de exemplu politica tarifară Trump), păstrând elemente esențiale ale modelului neoliberal?

În sfârșit, un alt posibil răspuns ar putea fi dat aplicând metoda „quid prodest". Evident, schimbările pot fi favorabile sau nefavorabile unora, așa cum pot fi favorabile sau nefavorabile altora. Toate schimbările importante din ultimul secol, pe care le-am menționat mai sus, au avut ca obiectiv redemararea mecanismului economic fie în urma unui dezastru violent (războaie, crize), fie în urma eliminării conștiente a unui model perimat (ieșirea fostelor țări comuniste din modelul centralizat).

Obiectivul acestor schimbări

a fost, indiscutabil și unanim acceptat, îmbunătățirea funcționării mecanismului economic și prosperitatea cetățenilor. Mai mult, acest obiectiv a avut caracter general, fiind adresat tuturor actorilor implicați, fie ei state naționale, instituții sau cetățeni. Chiar dacă, în timp, s-au dezvoltat diferențe, decalaje sau chiar discriminări între acele grupe de actori economici și sociali, schimbările au fost inițial acceptate de către toți ca fiind benefice și echilibrate.

În cazul schimbărilor actuale, situația este alta. Există deja un partizanat pe fundalul existenței unor interese și obiective diferite. Statele Unite doresc o schimbare, Uniunea Europeană o alta, iar China dorește una ce nu le-ar favoriza pe primele două. Interesele diferite pot genera abordări diferite - ceea ce Statele Unite consideră normal și pozitiv, pentru Uniunea Europeană poate fi anormal și negativ.

Încercând să descifrăm atenția extraordinară dată actualelor schimbări, ar mai trebui adăugat un element, acela al apariției și dezvoltării exponențiale a doi factori aproape inexistenți cu

25-30 de ani în urmă, dar a căror evoluție viitoare poate fi din ce

în ce mai greu de controlat. Ponderea efectului lor asupra economiei globale este enormă și în continuă creștere, iar capacitatea actuală de gestionare a dinamicii lor este mai mult decât insuficientă.

Este vorba despre impactul deprecierii mediului natural și despre impactul revoluției numerice și al robotizării.

Fără îndoială, conștientizarea dificultăților majore pe care umanitatea le va avea în viitorul apropiat de a reglementa problemele deprecierii mediului, ca și de a se adapta la problemele ridicate de stadiul 4.0 al revoluției industriale determină o stare de angoasă față de orice schimbare și o preocupare fără precedent, poate prea negativistă, pentru evidențierea unor posibile crize sau dezastre economice consecutive schimbărilor.

(va urma)

 

Lasă un comentariu