LAZĂR LĂDARIU, AMINTIRI DE SUFLET

Cu sufletele cernite și greu încercate, aducem omagiu de cinstire și de pioasă aducere aminte pentru unul dintre cei mai mari poeți români contemporani și, în același timp, unul dintre marii oameni de cultură și de vibrantă trăire românească din spațiul românesc, în special transilvănean, domnul LAZĂR LĂDARIU , care, în ziua praznicului Bunei Vestiri ar fi împlinit vârsta de 80 de ani, dacă Dumnezeu nu l-ar fi chemat la El, să sălășluiască printre îngeri și să se plimbe împrejurul tronului ceresc. Se cuvine să îi aducem prinosul nostru de cinstire și de prețuire, de recunoștință și de dragoste, pentru tot ceea ce a întreprins domnia sa în viața pământească, din care mai mult de o jumătate de veac a închinat-o slujirii devotate neamului românesc și credinței noastre strămoșești. Trebuie să aducem un mare elogiu și cuvânt de apreciere pentru pilduitoarele înfăptuiri ale distinsului cărturar ardelean Lazăr Lădariu, potrivit îndemnului Sfântului Apostol Pavel, care zice: “Să aveți luare aminte pentru cei ce se ostenesc între voi, pentru cei ce vă cârmuiesc întru Domnul și bine vă sfătuiesc, și pentru munca lor să-i socotiți vrednici de prisoselnică dragoste”(I Tes. 5,12-13).

Domnul Lazăr Lădariu s-a născut într-o zi sfântă, într-o zi de măreață sărbătoare pentru creștinătate. A venit pe lume de sărbătoarea Bunei Vestiri - 25 martie, a anului 1939, în frumoasa localitate Idicel Sat, de pe atât de binecuvântata vale a Mureșului Superior, într-o familie de oameni harnici, cinstiți și cu frică de Dumnezeu, care au insuflat copiilor lor dragostea față de Dumnezeu și de poporul român, dar și un adevărat cult al muncii cinstite și neîntrerupte, fapte care caracterizează întreaga viață a celui care urma să fie un luminător al poporului român, distinsul cărturar Lazăr Lădariu.

Privind asupra muncii stăruitoare pe care a depus-o, de-a lungul vremii, domnul Lazăr Lădariu, credem că este pe deplin îndreptățit să spunem împreună cu Sfântul Apostol Pavel: “vă aduceți aminte, fraților, de osteneala și de truda noastră, lucrând zi și noapte” (I Tes. 2,9), căci a îndeplinit cu prisosință îndemnul aceluiași Apostol: “Priveghează în toate, pătimește răul, fă lucrul evanghelistului, slujba ta fă-o pe deplin”(II Timotei 4,5).

Privind asupra vieții bogate în fapte și învățăminte a distinsului cărturar Lazăr Lădariu, putem constata cu ușurință că aceasta a fost o viață de dăruire continuă pentru toate instituțiile în care a activat de-a lungul vremii, instituții pe care le-a slujit cu cinste, omenie și dreptate, mai bine de o jumătate de secol.

Mărturisesc, cu această ocazie, într-un mod cât mai sincer cu putință, că eu personal, ca om atât de apropiat al distinsului cărturar Lazăr Lădariu, mă simt împlinit prin faptul că l-am cunoscut, că am avut onoarea, plăcerea și bucuria de a colabora cu domnia sa. Permanent l-am asigurat de sentimentele mele de dragoste, de profundă apreciere, de statornică prietenie și de recunoștință firească, pentru râvna pe care a depus-o în vederea formării mele ca om și ca intelectual, pentru îndemnurile și sfaturile prețioase de care m-a împărtășit timp de mai bine de 20 de ani, pentru încurajările și îndrumările date.

Am avut deosebita plăcere și bucurie să-l cunosc pe Domnul Lazăr Lădariu, încă de pe vremea când eram tânăr student la celebra Academie Teologică Șaguniană de la Sibiu. De la începuturi s-a stabilit între noi mai mult decât o simplă colaborare, pentru că încă de atunci am devenit colaborator la celebrul cotidian Cuvântul Liber. S-a stabilit, astfel, între noi, o statornică prietenie care a durat mai bine de două decenii și care va dura veșnic. Mă simt mândru și onorat să fi fost prietenul domnului Lazăr Lădariu, cum domnia sa a spus asta, să fac parte din cercul de apropiați ai domniei sale. Mereu am avut de învățat de la domnia sa, atât din tainele culturii române, cât și, poate, ce e și mai important, am văzut la domnia sa onoare, omenie, demnitate, seriozitate, pricepere, talent, înțelepciune, pe care le-a cultivat permanent, pentru ca toți cei care l-au cunoscut să și le însușească.

Cu domnul Lazăr Lădariu am avut o prolifică și rodnică colaborare, bazată pe seriozitate și respect. Domnia sa, totdeauna a avut timp pentru mine (chiar dacă n-a avut, și-a făcut), mi-a dat sfaturile cele mai bune, mai utile și mai sincere, a fost alături de mine, la bine și la greu, mi-a cunoscut bucuriile și întristările, și întotdeauna m-a încurajat. De asemenea, mărturisesc faptul că domnia sa mi-a fost unul dintre acei foarte puțini oameni loiali care se pot numi prieteni. Domnul Lazăr Lădariu a fost un astfel de om, a fost pentru mine un astfel de prieten loial, un om de la care ești sigur că dacă ceri un sfat, își dă toată silința să ți-l dea pe cel mai bun.

Îmi aduc aminte, cu bucurie, de o zi memorabilă, la care și domnia sa făcea referire de atâtea ori, de unul din multele episoade care alcătuiesc colaborarea noastră de-a lungul timpului, de ziua de 26 ianuarie 2003, când eu eram un foarte tânăr preot în localitatea Toaca, de pe frumoasa și încântătoarea vale a Gurghiului, și în acea zi, în sfânta biserică de acolo, am avut bucuria să se lanseze prima mea carte intitulată “Vasile Netea - Cărturarul din Deda Mureșului”, istoricul și cărturarul Vasile Netea fiind originar din localitatea mea natală, Deda. Printre alți intelectuali mureșeni, care s-au deplasat acolo, s-a numărat, desigur, și domnul Lazăr Lădariu. Bineînțeles că discursul domniei sale a avut cea mai importantă rezonanță. S-a bucurat extrem de mult că a putut să vorbească oamenilor în sfânta biserică, a ținut din fața sfântului altar un discurs fulminant, a oferit o adevărată lecție de oratorie. A prezentat cartea mea despre Netea, dar în același timp a oferit și o lecție de un cald și vibrant patriotism, cultivând în inimile și sufletele celor care l-au ascultat o emoție evidentă și o intensă trăire românească, într-o zonă în care românismul este la el acasă. Domnia sa s-a bucurat și acolo, ca de altfel pretutindeni pe pământul românesc, de o apreciere unanimă din partea tuturor celor care erau de față.

De asemenea, și cu alte ocazii, cât am stat pe Valea Gurghiului, domnia sa a venit la mine ori de câte ori l-am invitat. Am reînființat acolo un Despărțământ al Astrei, unde eu am fost ales președinte, iar domnul Lazăr Lădariu a fost prezent, permanent, la absolut toate întrunirile pe care le-am organizat la Toaca, Hodac, Ibănești sau în alte părți ale acelor locuri. Mereu a venit cu discursul de înaltă ținută al domniei sale, discurs vibrant din care reieșea dragostea pentru neamul românesc și pentru sfânta noastră glie strămoșească, glie, pe care mulți eroi au sfințit-o, de-a lungul timpului, cu scump sângele lor, glie pe care ne-au lăsat-o nouă, ca și noi, la rândul nostru, să o cinstim, să o respectăm, să o apărăm și așa sfântă și neprihănită să o lăsăm generațiilor care vor veni după noi, până la sfârșitul veacurilor.

După ce m-am mutat la Târgu- Mureș am avut prilejul și bucuria mai multor întâlniri, discuții și întrevederi cu domnul Lădariu. Permanent am învățat câte ceva de la domnia sa. Mi-a dat sfaturi utile când eram doctorand, în vederea elaborării lucrărilor științifice doctorale, sfaturi de care cu siguranță am ținut cont și care mi-au adus numai rezultate pozitive.

De asemenea, domnul Lazăr Lădariu mi-a prezentat și alte cărți, a scris recenzii extrem de valoroase la cărțile mele, mi-a scris prefețe la unele dintre cărțile mele, toate aceste lucruri nu pot să facă decât să mă bucure și să mă onoreze. Precum am mai spus, de foarte mulți ani sunt colaborator al cotidianului Cuvântul Liber, și aceasta prin bunăvoința domnului Lazăr Lădariu și a întregii redacții a acestui cotidian de mare valoare.

Am fost un apropiat colaborator al domniei sale, în cadrul Despărțământului Central Județean Mureș al Astrei, unde domnia sa era președinte, iar eu aveam onoarea să îndeplinesc funcția de secretar 1 al acestui despărțământ. În această situație, participam împreună la foarte multe întruniri culturale în diferite locuri din țară.

Pe perioada cât am fost preot în localitatea Bălăușeri, aveam de îndeplinit o onorantă misiune, dar și extrem de grea pe de altă parte.

Trebuia ridicată din temelii o măreață biserică ortodoxă, iar resursele și posibilitățile erau foarte reduse. Eram de multe ori întristat, dar atunci alergam numaidecât la domnul Lădariu, care găsea pentru mine o vorbă de încurajare și de îmbărbătare, care m-a făcut mai puternic, mai energic. Domnia sa era un om credincios. De câte ori trecea prin localitatea Bălăușeri, mă vizita, iar chiar de nu eram acolo, se oprea și admira noua biserică în construcție.

Îmi spunea mereu așa: “Să fii fericit Florine, pentru că, zidind această biserică, îți construiești casă în ceruri”. De multe ori, domnul Lădariu a făcut și donații în bani pentru ridicarea acestui locaș de cult, un gest plin de credință și de încărcătură sufletească.

Domnul Lădariu m-a onorat cu colaborarea domniei sale la proiectul cultural inițiat de mine, intitulat “Tradiție, Cultură, Spiritualitate în Deda și împrejurimi”, proiect menit să valorifice tot ceea ce înseamnă patrimoniul cultural-spiritual al localității Deda, ca cea mai importantă comunitate a Văii Mureșului Superior, dar și să evidențieze toate valorile pe acest mirific și binecuvântat de Dumnezeu spațiu al Mureșului Superior. Faptul că eu sunt născut la Deda, iar domnul Lădariu la Idicel Sat, a contat enorm în apropierea noastră sentimentală. Descindem amândoi de acolo de unde Mureșul, după ce iese din defileu, prinde curaj spre curgerea lui mai departe, ducând cu el frumusețea locurilor și a oamenilor pe care îi întâlnește în cale. Provenim amândoi din zona din care măreții Călimani supraveghează de la semeția înălțimii lor, văzduhurile înconjurătoare și povestesc parcă despre faptele minunate ale celor de dinaintea noastră. Suntem din două sate foarte apropiate, dar suntem chiar din aceeași vatră a românismului, a creștinismului curat și sănătos, a respectului, a dragostei și a legăturii indestructibile care trebuie să existe între toți cei care simt românește și a căror inimă vibrează intens pentru sfântul nostru neam românesc.

De asemenea, domnul Lazăr Lădariu a participat cu atât drag la întrunirile culturale care evocă personalitatea cărturarului Vasile Netea, care provine din Deda, întruniri care au loc, în principal, la Deda sau Târgu Mureș, dar și în alte locuri.

După ce m-am mutat la Reghin, colaborarea mea cu domnia sa a fost tot la fel de strânsă și prolifică. Venea cu mare drag la majoritatea activităților culturale care aveau loc la Biblioteca Municipală “Petru Maior” din Reghin, sau la alte instituții de cultură din acest oraș, prin excelență cultural.

Cu siguranță, aș mai putea prezenta multe alte episoade ale colaborării mele cu distinsul cărturar Lazăr Lădariu, acestea care au fost prezentate aici sunt doar câteva dintr-o multitudine. Am petrecut multe momente memorabile alături de domnia sa și mă bucur că am ocazia fericită de a sta cât mai mult în preajma domniei sale, pentru că dacă stai lângă un asemenea titan al culturii române, ai numai de învățat lucruri bune, utile și care îți pot fi extrem de folositoare în viața intelectuală, dar și în viața cotidiană.

În decursul anului 2014 am avut marea bucurie de a coordona, împreună cu Dr. Ioan Lăcătușu, volumul Profesioniștii Noștri 12. Lazăr Lădariu la 75 de ani. Cărturar și Patriot Român, apărut la editura Eurocarpatica din Sfântu-Gheorghe. Acest volum omagial-științific, dedicat în întregime domnului Lazăr Lădariu, a apărut sub egida Centrului European de Studii Covasna-Harghita și a Despărțământului Central Județean Mureș al Astrei. Volumul a fost lansat cu deplin succes, în multe localități din județul Mureș și din țară: Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni, Iernut, Deda, Toplița ș.a.

Lazăr Lădariu a fost un om de mare omenie, a fost un “om între oameni”. Omul Lazăr Lădariu a impresionat totdeauna prin omenia sa, prin trăsături precum statornicie, consecvență, echilibru, solidaritate, generozitate, sinceritate, franchețe ș.a.

De-a lungul vieții sale, Lazăr Lădariu a slujit cu mult sârg neamul românesc și credința strămoșească. Atât în calitate de poet, scriitor, ziarist, publicist, cât și de parlamentar, consilier județean, lider al societății civile, domnia sa s-a dovedit a fi un bun român, un apărător al valorilor naționale și a celor religios-morale și spirituale ale credinței strămoșești.

Luptător pe baricada adevărului, pentru cauza apărării verticalității și demnității naționale, Lazăr Lădariu a manifestat un adevărat cult pentru marile personalități ale neamului românesc, fiind, în același timp, un adversar redutabil al politicianismului, complicităților, concesiilor, trădărilor și un critic necruțător al promotorilor ideologiei nostalgice, neorevizioniste și antiromânești. Peste ani, despre profesionalismul și dăruirea cărturarului și patriotului Lazăr Lădariu vor vorbi faptele sale ziditoare, puse în slujba binelui public și al dăinuirii românești pe pământul sfânt al Transilvaniei.

Rămân doar amintirile, care însă nu se vor uita niciodată. Lazăr Lădariu va fi prezent veșnic în mintea mea, în inima mea, în gândul și sufletul meu. Îl rog pe bunul și atotputernicul Dumnezeu să-i poarte de grijă în Împărăția Sa cea veșnică și Cerească, să-i facă parte de un locaș fericit, să-i dăruiască odihnă sfântă printre îngeri și să-l poarte întru bucuria luminii sfinte cerești.

 

Lasă un comentariu