Prin sentința definitivă pronunțată miercuri, 20 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ICCJ) a confirmat că, atunci când a solicitat cunoașterea limbii maghiare pentru ocuparea anumitor posturi din cadrul instituției, primarul din Miercurea Ciuc, Róbert Ráduly a discriminat populația română a orașului, informează MTI.
Curtea a respins recursul formulat de primar și a confirmat decizia pronunțată de Consiliul Național pentru Combatere Discriminării (CNCD), în decembrie 2015, potrivit căreia solicitarea cunoașterii limbii maghiare este motivată numai în cazul acelor funcționari publici care, în timpul activității, au contact direct cu cetățenii. În speță, în cazul funcționarului care se ocupă de urbanism, cerința era justificată, nu însă și în cazul funcționarului care lucra în domeniul resurselor umane. CNCD i-a aplicat edilului o amendă de 2.000 de lei.
Róbert Ráduly a declarat că, în opinia sa, dar și a majorității populației din oraș, este firesc ca funcționarii publici din cadrul primăriei, cu care intră în contact, să cunoască limba maghiară. Primarul a subliniat că în oferta de angajare nu a fost inclusă o cerință legată de naționalitate, ci doar una legată de cunoașterea limbii maghiare, și că în opinia sa, cu un minim de efort, oricine din Ținutul Secuiesc poate învăța limba maghiară. Este regretabil - spune primarul - că CNCD nu a analizat dacă locuitorii maghiari ai orașului au sau nu acces la comunicare în limba maternă, nu numai în cadrul primăriei, ci și la poliție, la prefectură, la administrația financiară și în alte locuri. În opinia edilului, drepturile maghiarilor de a-și folosi limba maternă sunt încălcate zi de zi de către funcționarii publici, dar acest lucru nu interesează autoritățile.
La recensământul din 2011, 81,5% din populația de aproape 39.000 de persoane a orașului Miercurea Ciuc a declarat că este de etnie maghiară, în timp ce 17,4% s-au declarat români, precizează sursa citată.
