Cercetătorii suedezi de la Institutului Karoliska din Stockhom, citați de descopera.ro, susțin că boala Parkinson (boală neurodegenerativă, caracterizată prin tulburări motorii, cognitive și ale somnului) ar putea să debuteze în intestin și să se disemineze în creier prin nervul vag, care începe în trunchiul cerebral și coboară în abdomen.
“Studiul arată că pacienții care au avut o rezecție (eliminare chirurgicală) din nervul vag prezintă un risc mai mic de boală Parkinson. Nervul vag (nervul penumogastric) pornește de la cap și se termină prin numeroase filete nervoase în ficat, stomac și în viscerele din abdomen. Uneori, în mod excepțional, se procedează la eliminarea chirurgicală a acestui nerv (vagotomie) în tratarea ulcerului gastro-duodenal, deoarece terminația gastrică a nervului vag provoacă secreția acidului gastric care este nocivă în ulcere. Vagotomia poate fi tronculară, pentru suprimarea acidității gastrice, sau selectivă, constând în secționarea numai a ramificațiilor care se termină în stomac.
Cercetarea noastră s-a axat pe consecințele acestei intervenții, analizând registrele naționale pe o perioadă de 40 de ani, comparând evoluția a 9.430 de pacienți, care au avut o vagotomie, cu cea a 377.200 de persoane din populația generală. Rezultatele au indicat că 1,07% dintre pacienții cu vagotomie au făcut boala Parkinson, față de 1,28% din populația generală. Aparent, nu este nicio diferență semnificativă, dar când ne referim la cele două tipuri de vagotomie, tronculară sau selectivă, datele sunt surprinzătoare!
După analizarea statisticilor, în funcție de alți factori de sănătate, am stabilit că persoanele cu vagotomie tronculară aveau un risc cu 40% mai mic de face boala Parkinson comparativ cu cele care nu au avut o asemenea intervenție chirurgicală. Aceste rezultate oferă o dovadă preliminară că boala Parkinson ar putea debuta în intestin.
Vinovată de boala Parkinson este o proteină care, malformată, se depune sub formă de depozite în creier, distrugând neuronii. Răspândirea acestei proteine nu este încă suficient de cunoscută, dar studiile au arătat că la om ea reușește să sară de la un neuron la altul printr-un mecanism de tip infecțios.
S-a mai descoperit, de asemenea, că depozitele formate din această proteină sunt prezente și în intestinul pacienților care, ulterior, au făcut boala Parkinson, înainte ca simptomele să fie evidente. Astfel, pacienții cu Parkinson au frecvente tulbuări gastro-intestinale, cum este constipația, care pot debuta cu decenii înainte de apariția bolii Parkinson. Actualul studiu arată că rezecția nervului vag ar putea stopa sau întârzia migrarea acestei proteine și, de asemenea, să amâne apariția clinică a bolii Parkinson.
Mai sunt necesare încă multe studii pentru a susține această teorie, deoarece pot fi mai multe cauze și căi de răspândire a bolii Parkinson, cum ar fi fumatul, abuzul de cafea sau factori de natură genetică”, explică oamenii de știință suedezi.
